Studiile arata ca cel mai afectate de taxarea dioxidului de carbon sunt comunitatile vulnerabile, dependente de un sistem energetic invechit, cu mari emisii de carbon. In contextul Romaniei, acest lucru e probabil sa conduca la o crestere a saraciei energetice in randurile gospodariilor sarace. Pentru a preveni astfel de situatii este necesar ca statul sa investeasca fondurile obtinute in urma taxarii emisiilor intr-un mod sistematic, tocmai pentru a evita crize sociale.
Pe data de 14 iulie 2021, Comisia Europeana a lansat spre dezbatere Fit for 55, un pachet legislativ ce include 13 reforme in domeniul politicilor energetice si de protectie a mediului.
Acest efort este parte a Pactului verde european, un demers amplu al Comisiei Europene de a decupla cresterea economica de consumul nesustenabil de resurse. Prin urmare, scopul principal al reformelor Fit for 55 este facilitarea atingerii obiectivului asumat, de reducere a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) cu 55% in 2030 fata de anul 1990.
In consecinta, laitmotivul Fit for 55 ramane taxarea carbonului, fie prin extinderea actualului sistem aflat in vigoare la nivelul Uniunii Europene (de exemplu includerea sectorului de transport maritim in actualul EU ETS), fie prin dezvoltarea unei noi piete de carbon ce urmeaza sa includa sectoare neacoperite pana in prezent (de exemplu taxarea emisiilor provenite din energia termica folosita pentru incalzirea cladirilor).
Inca de la lansarea Fit for 55, criticile venite din spatiul public s-au concentrat pe impactul social pe care extinderea taxarii carbonului l-ar putea avea in domenii cu un grad sporit de vulnerabilitate al consumatorului, precum incalzirea locuintelor. Desi legitime, astfel de critici omit detalii importante, precum introducerea de noi masuri sociale prin Fit for 55, tocmai pentru a se asigura ca tranzitia spre o economie sustenabila este in primul rand o tranzitie justa.
De ce e necesar sa taxam emisiile de carbon?
In momentul de fata, oamenii de stiinta au ajuns la un consens in ceea ce priveste efectul emisiilor de carbon asupra sistemul climatic al Pamantului. Astfel, aceste emisii contribuie direct la incalzirea globala, fiind una din principalele cauze ale crizei climatice cu care ne confruntam.
Nivelul ridicat al emisiilor de carbon se datoreaza faptului ca producatorii nu sunt afectati direct de costurile poluarii, aceste costuri sociale fiind resimtite de intreaga societate. In termeni economici, asta inseamna ca emisiile de carbon sunt o externalitate negativa. Solutia principala propusa de cercetatori este taxarea carbonului. Astfel, se urmareste principiul conform careia producatorul care genereaza emisiile trebuie sa fie responsabil pentru costurile asociate acestui proces.
Cum se taxeaza carbonul la nivelul Uniunii Europene?
Dincolo de posibilitatea fiecarui stat de a crea propriul sistem de taxare a emisiilor de carbon, EU ETS (European Union Emissions Trading System) functioneaza ca o piata centralizata, pan-Europeana.
EU ETS acopera emisiile de carbon provenite de la peste 10 000 de instalatii poluante aflate in toate cele 27 state membre ale UE, cat si in state terte precum Islanda, Norvegia si Liechtenstein. Momentan, aceasta piata de carbon functioneaza in sectoare precum producerea de energie electrica, activitati industriale (producere de ciment, otel, aluminiu sau rafinarea petrolului), si transportul aviatic din spatiul aerian intra european.
Cine plateste de fapt, pentru ETS?
Chiar daca teoretic aceste certificate sunt achizitionate de catre proprietarii instalatiilor aflate sub incidenta EU ETS, realitatea este ca o buna parte din aceste costuri sunt transferate catre consumatorii finali. Desi capacitatea diversilor actori economici de a transfera costurile catre consumatori difera (in unele cazuri, cum ar fi sectorul aviatic, consumatorii au mai multe alternative de transport, si deci o posibilitate mai mare de a refuza preturile noi impuse de companiile aeriene), studiile arata ca cel putin un sfert din pretul carbonului (si al celorlalte gaze cu efect de sera este platit de noi, si nu de catre producatori.
Ce efecte sociale are taxarea carbonului?
Odata acceptata premisa conform careia pretul carbonului afecteazaintreaga societate, e important de inteles ca modul in care acesta ne afecteaza nu este uniform. Astfel, taxarea emisiilor de carbon poate avea o serie de efecte indirecte asupra bunastarii socio-economice prin:
Cresterea pretului la energiei, si prin urmare costurilor pe care gospodariile le au lunar pentru electricitate si incalzire.
Cresterea costurilor de productie ale bunurilor si serviciilor cu un nivel mare de emisii. Acest lucru scade rata de profitabilitate a companiilor din aceste sectoare economice si, in consecinta, valoarea muncii prestate de angajati.
Prin urmare, putem spune ca taxarea emisiilor de carbon este resimtita mai puternic de persoanele care lucreaza in industrii poluante, folosesc energie electrica provenita din surse „murdare” (precum lignit sau huila) sau detin active financiare la companii cu rate mari de emisii de gaze cu efect de sera.
Mai mult decat atat insa, studiile arata ca persoanele cu venituri scazute sunt cele mai afectate de taxarea emisiilor de carbon. Acest lucru se intampla tocmai pentru ca gospodariile sarace tind sa cheltuiasca o mai mare parte a veniturilor pentru costuri asociate cu energia (de exemplu, o factura de 100 RON pentru energie electrica la un salariu minim se resimte mult mai puternica decat o factura de 250 RON la un salariu de 6000 de RON).
Tocmai pentru ca aceste gospodarii, ce au un venit fix si nu au capacitatea de a pune deoparte sume semnificative, nu detin alternative pentru a se indeparta de produsele cu o „amprenta de carbon” mare, taxarea carbonului ii afecteaza direct si pe termen lung.
Care este impactul probabil asupra Romaniei?
Romania este un caz special, tocmai pentru ca este unul dintre cele mai putin bogate, dar totodata cele mai polarizate socio-economic, state membre ale Uniunii Europene. Astfel, impactul taxarii carbonului este probabil sa fie resimtit in mod disproportionat de catre cele mai sarace comunitati. Aceasta stare de fapt e augmentata de cateva elemente specifice Romaniei:
Flota de vehicule foarte veche, ce se bazeaza pe un consum masiv de carburanti ineficienti.
Starea deplorabila a locuintelor in zona rurala a tarii, unde consumul de energie termica si electrica pentru incalzire este in continua crestere.
Practicarea agriculturii de subzistenta, o ramura a economiei care implica activitati extrem de intense din punct de vedere al emisiilor si care, indirect, este afectata de taxarea carbonului.
Ce masuri pot preveni astfel de efecte negative?
Dezbaterile despre impactul social al taxarii emisiilor de gaze cu efect de sera, in particula al emisiilor de carbon, sunt prezente in spatiul public european si global. Multiple solutii la aceasta problema au fost evidentiate, fiecare avand o serie de avantaje si dezavantaje:
O prima propunere ar fi constituirea unui fond national (sau european) care sa colecteze toti banii obtinuti in urma vanzarii de certificate de emisii (EUA). Acest fond ar urma sa plateasca inapoi fiecarui cetatean o suma de bani, in functie de venitul lor. Astfel, persoanele vulnerabile ar putea fi ajutate sa treaca mai usor prin acest proces de „tranzitie verde”, evitandu-se riscul saraciei energetice.
O alta propunere este ca odata cu introducerea unei taxa pe carbon, alte taxe sa fie reduse. De exemplu, o reduce a taxelor pe munca ar putea sa fie benefica tocmai celor cu venituri reduse, usurandu-le accesul la alternative energetice mai putin intensive din punct de vedereenergetic.
In ultimul rand, se vorbeste despre investirea tuturor banilor obtinuti in urma taxarii carbonului pentru finantarea unor proiecte de cercetare in domenii verzi. Astfel s-ar reduce semnificativ costurile pentru noile tehnologii, facandu-le mai accesibile si crescand posibilitatea oamenilor de a alege optiuni cu un nivel mai mic de emisii de carbon.
Articol prezentat de infoclima.ro, platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.
Autor: Vlad Surdea-Hernea
Vlad este doctorand in cadrul Central European University, unde cerceteaza impactul politicilor climatice asupra Europei Centrale si de Est. Este absolvent al unui masterat in Politici Publice la Hertie School of Governance in Berlin. Pe plan profesional, Vlad a lucrat ca cercetator, analist sau consultant in proiecte finantate de Comisia Europeana, Banca Mondiala, European Climate Foundation si alte organizatii internationale.
Comments