Caută
  • talpesnic

Energia solară în România - cum nu observăm potențialul imens chiar sub ochii noștri

În prezent, în România sunt circa 7.5 milioane de locuințe individuale, dintre care 3.4 ar fi potrivite pentru instalarea de sisteme fotovoltaice. 85% dintre respondenții români din cadrul sondajul YouGov, publicat în Oct 2021 au declarat că s-ar alătura unei cooperative energetice dacă aceasta ar fi înființată în localitatea lor fiind cel mai mare procent din toate cele 10 țări chestionate. Aceasta reprezintă însă o oportunitate încă ne-explorată în România. Astfel, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, în mai 2020 în România erau doar 514 prosumatori (455 persoane fizice, 59 persoane juridice). Principalele bariere în calea dezvoltării acestor proiecte este lipsa suportului din partea statului și incertitudinile legislative și tehnice privind susținerea acestor producători.




În 2022, prețul energiei electrice a explodat în toată Europa, pentru ianuarie și februarie, 280 din cei 800 de furnizori regionali de energie au raportat o creștere medie de 7,6%. După prăbușirea economiei globale în 2020, cauzată de COVID-19, repornirea acesteia a necesită o cantitate neașteptat de mare de energie. Putem să ne așteptăm la o creștere a prețurile la energie ținând cont și de războiul din Ucraina care a dus deja la scumpirea gazelor naturale și petrolului.


Dincolo de creșterea prețurilor, criza din Ucraina este și un semnal de alarmă în legătură cu dependența energetică. Comisia Europeană a comunicat deja despre intenția de a dezvolta un plan de decuplarea de la hidrocarburile din Rusia mai repede de 2030.


Având în vedere faptul că România la nivelul anului 2021 a fost un importator net de energie (am importat 7.3 TWh de energie, cu 0.282 TWh mai mult decât în 2020) este crucial să găsim modalități și resurse pentru a crește independența energetică a României și a reduce ponderea energiilor poluante.


O oportunitate încă ne-explorată în acest sens în România sunt instalațiile solare la nivel de locuințe/persoane fizice. Potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, în mai 2020 în România erau doar 514 prosumatori (455 persoane fizice, 59 persoane juridice). Potrivit unui studiu comandat de Comisia Europeană, publicat în 2017, potențialul teoretic al țării noastre ar fi de însă de 3.36 milioane de prosumatori rezidențiali. Ceea ce arată clar că nu doar că nu avem o dinamică pozitivă în această direcție, practic nu avem nici cea mai mică mișcare în acest sens.

Tehnologia ne ajută din acest punct de vedere, prețul panourilor fotovoltaice a scăzut, dar marea problemă rămâne însă sprijinul autorităților. Dacă e sa comparam venitul mediu din Romania și prețul instalării unui sistem fotovoltaic vom observa ca acesta este accesibil celor cu venituri medii spre mari, deoarece în medie, amortizarea unui sistem fotovoltaic, fără sprijinul financiar de la AFM, ajutor de care au beneficiat un număr nesemnificativ de cetățeni, durează aproximativ 15 ani.


Situația la nivel European


În contextul unei situații pandemice, în 2020, producția totală netă de energie electrică în UE a fost de 2,781 Terawați-oră (TWh), aproape de 2019, dar mai mică comparativ cu 2008, când totalul a fost de 2,844 TWh.

Sursele de energie regenerabilă au reprezentat 38% din producția de energie electrică în UE-27, în anul 2020, în creștere față de 2019 când procentul a fost de 34,6%.


Potrivit Eurostat, energia solară a crescut de la 7.4 TWh, în 2008 la 144.2 TWh în 2020, și a reprezentat 14% din consumul brut de energie electrică al Europei, continuând să lupte împotriva surselor neregenerabile și având cea mai rapidă creștere comparativ cu restul resurselor regenerabile.

În prezent, piețele emergente sporesc cererea de energie peste nivelurile din 2019. Astfel emisiile globale de CO2 se îndreaptă către a doua cea mai mare rată anuală de creștere până în prezent, deoarece consumul a crescut și, în consecință, cererea pentru toți combustibilii fosili crește semnificativ. După ce cererea de energie electrică în Europa a scăzut cu 1.3% în 2019 și cu 4% în 2020, aceasta a crescut cu peste 4% în 2021. În 2022 după invazia Rusiei în Ucraina, tranziția către o energie curată nu a avut niciodată un argument mai puternic și mai clar. Conform ultimei publicații a Comisiei Europene prin accelerarea instalării de noi sisteme fotovoltaice solare pe acoperișuri, cu o capacitate de până la 15 TWh în decursul acestui an, UE ar putea economisi încă 2,5 miliarde de metri cubi de gaz

Datorită noilor evoluții din Spania, și Olanda, într-o măsură mai mică, Germania și Polonia, între 2020 și 2021 producția de energie solară a crescut cu 9%, iar comparativ cu 2019 a crescut cu peste un sfert (+27%).

În ianuarie 2021, Spania a câștigat 2 GW de capacitate solară nouă, în principal din cauza prețurilor record scăzute ale panourilor PV. Astfel potrivit guvernului spaniol, în medie, capacitatea instalată de fotovoltaice costă 24.47 EUR/MWh și este cu 43% mai mică decât previziunile actuale de preț pe termen lung.

Principalul motor al creșterii solare în Europa sunt obiectivele climatice ambițioase care au forțat Uniunea Europeană să dezvolte noi seturi legislative sofisticate pentru a putea atinge obiectivul neutralității carbonului până în 2050. Aceste mecanisme vor fi accelerate și de necesitatea de a reduce rapid dependența de gazele naturale importate din Rusia, inclusiv prin sporirea capacității instalate de regenerabile.

Conform evaluării impactului UE, obiectivul de reducere cu 55% a gazelor cu efect de seră va necesita o cotă de energie regenerabilă de aproximativ 40%. Acest obiectiv va conduce la dezvoltarea unei capacități fotovoltaice suplimentare între 325 și 375 GW în intervalul de timp 2020 și 2030.


Resursele din România


În 2022, prosumatori români vor primi de trei ori mai mulți bani pentru energia injectata în rețea și anume 55 de bani/kWh, de aproape trei ori mai mult comparativ cu prețul de anul trecut de doar 19 bani/kWh. Este un lucru încurajator, dar nu suficient considerând noul preț al energiei care a atins chiar pragul de 1.80 RON/kWh pentru companii. Prosumatorii sunt abandonați din nou de guvern, după 3 ani în care programul AFM a produs rezultate neconcludente cu mai puțin de 1.000 de sisteme fotovoltaice finanțate din cele 26,000 anunțate și peste 10,000 de aplicații respinse eronat.

România dispune de o acoperire solară bună, având 210 zile însorite pe an și un flux anual de energie solară cuprinsă între 1,000 kWh/m2/an și 1,300 kWh/m2/an, în comparație cu alte țări din Europa. Conform hărții Solargis - „Potențialul de energie fotovoltaică”, România este împărțită în trei zone principale de însorire. Zona roșie, de aproximativ 1,387 kWh/mp/an și corespunde Olteniei, Munteniei, Dobrogei și sudului Moldovei. Zona galbenă, 1,168-1,241 kWh/mp/an, cuprinde regiunile carpatice și subcarpatice ale Munteniei, toată Transilvania, zona de mijloc și nord a Moldovei, Banat, iar zona albastră, 1,095-1,168 kWh/mp/ an, regiunile montane. Având în vedere această distribuție a potențialului ar trebui să avem un număr mult mai larg de proiecte mai ales în centrele urbane majore precum București, Cluj, Iași sau Timișoara.

În contextul în care țara noastră și-a stabilit obiectivul de a elimina treptat energia pe bază de cărbune până în 2032 valorificarea acestui potențial energetic este o necesitate. Astfel capacitatea fotovoltaică a României este de așteptat să se tripleze în perioada 2021-2030, crescând de la 1.39 GW în 2020 la 4.25 GW în 2030 conform prognozelor celor de la „Global Data”.

Pentru a crește capacitatea de regenerabile instalate, guvernului României planifică să implementeze o schemă de sprijin in valoare de 125 de milioane de euro pentru energia regenerabilă, cu sprijin financiar din partea BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare). Schema este de așteptat să fie lansată înainte de sfârșitul anului 2022, iar guvernul României mizează se pare pe ea pentru a stimula dezvoltarea energiei regenerabile în țară. Acest lucru va oferi, de asemenea, oportunități pentru dezvoltatorii de infrastructură de transport și distribuție, deoarece țara ar dori să integreze sursele de energie regenerabilă în rețeaua națională. Adăugarea rapidă a capacității solare fotovoltaice va ajuta România să-și crească producția de energie electrică, reducând astfel importurile de energie din țările vecine, care au fost mari în 2019 și 2020.

Potrivit Eurostat, în 2020 doar 3.09% din producția de energie electrică din România a provenit din panouri fotovoltaice. Creșterea a fost sub un procent față de 2019 când a fost de 2.98%. Avem potențialul de a crește acest procent, de a ajunge la cel puțin media europeană de 5%, dar sunt necesare investiții masive în sectorul energetic pentru a-l „curăța” de sursele de energie poluante. În acest sens, energia solară obținută cu ajutorul panourilor fotovoltaice este o soluție curată care ne poate aduce mai aproape de eficienta energetica. Eficiența energetică poate fi atinsă de fiecare dintre noi, un exemplu în acest sens este utilizarea becurilor led în casele noastre.


De ce nu crește numărul de proiecte fotovoltaice?



În România, prețurile medii la care s-a tranzacționat energia în ultimele luni au doborât record după record, iar țara noastră se confruntă cu o furtună inflaționistă. În acest context pare absolut normal să vedem o creștere a proiectelor regenerabile, chiar și la nivel de locuințe proprii. Totuși în România nu vedem o astfel de dinamică. Parțial acest lucru se datorează și lipsei unui suport financiar oferit de stat producătorilor de regenerabile.

În comparație cu România, Germania, Italia sau Spania au ales să stimuleze producția de energie verde prin acordarea unui preț fix (“Feed-In-Tariff”) pentru fiecare MW/oră de energie verde injectată în rețeaua națională. Acest lucru a oferit, de asemenea, o mai mare siguranță pentru veniturile viitoare pentru cei care au ales să investească în capacitatea de producere a energiei verzi. Prin adoptarea unei astfel de legi, împreună cu noile subvenții, putem depăși criza creșterii prețurilor la energie electrică.

Pentru cei care locuiesc acasă, instalarea panourilor fotovoltaice ar fi un pas semnificativ pentru reducerea expunerii la variațiile de preț și creșterea independenței energetice. Românii sunt printre cei mai entuziaști susținători ai energiei regenerabile, potrivit unui sondaj YouGov publicat în Octombrie 2021. 90% dintre românii intervievați și-ar dori panouri solare pe clădiri, iar 89% un parc solar. Sondajul a fost realizat în 10 țări europene și arată un sprijin considerabil din partea cetățenilor pentru măsurile de creștere a utilizării energiei regenerabile, precum și pentru implicarea lor directă în generarea de energie solară și eoliană.

În acest sens, proiectul Agenției Fondului de Mediu - „Casa Verde Fotovoltaică”, prin care o gospodărie poate fi finanțată cu suma de 20,000 de lei pentru instalarea a între 3 și 4 KW de energie regenerabilă este un pas în direcția potrivită. Datorită acestor măsuri de sprijin, costul de implementare pentru o casa obișnuită scade considerabil, iar amortizarea se poate face în 2-3 ani, fata de 6-7 ani dacă vorbim de investiții din fonduri proprii. Ediția precedentă a programul AFM a produs rezultate neconcludente: mai puțin de 1.000 de sisteme fotovoltaice finanțate din cele 26.000 anunțate și peste 10.000 de aplicați respinși eronat. Astfel în 2022 proiectul a fost modificat și se va desfășura lunar cu un buget de 65 milioane lei/lună, iar în luna noiembrie, bugetul alocat va avea o valoare echivalentă cu suma neutilizată din primele 10 luni de desfășurare a programului, anunțul fiind făcut chiar de ministrul Mediului, Barna Tanczos.


Exemple de bune practici


Având în vedere ca suntem încă “la început de drum”, este util să ne uităm la abordarea Germaniei. Când a început să construiască centrale fotovoltaice, panourile solare au fost amplasate inițial pe case, vile, ferme, unități de producție industrială și abia apoi au fost instalate capacități mari (solare la scară de utilitate) pe câmpuri mari unde energia este eliberată complet în rețea.

În România un astfel de proiect a fost dezvoltat de cei de la Enel X România, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, care au instalat un sistem de panouri fotovoltaice pe uzina de ulei vegetal LTA Mondial din Baia, județul Tulcea. Aceasta ar urma să ajute unitatea să își reducă consumul anual de energie cu aproape 8%, prevenind emisii de gaze cu efect de seră de aproximativ 86 de tone pe an. Proiectul a vizat livrarea unui sistem cu o capacitate instalată de 155.52 KW, care poate produce o cantitate de energie de circa 188 MWh pe an, reprezentând aproximativ 7.6% din energia totală consumată anual în fabrică.

Diverse studii efectuate în țările europene au indicat de asemenea că acoperișurile, fațadele, infrastructura cu dublă utilizare, zonele industriale și aplicațiile noi, cum ar fi agro-fotovoltaicele sau sistemele fotovoltaice plutitoare, au un potențial de generare uriaș neexploatat pentru 2022 și mulți ani de acum înainte. Cele mai eficiente sisteme fotovoltaice pentru autoconsum sunt cele instalate pe clădirile fabricilor/depozitele/supermarket-urilor, care funcționează de luni până duminică în timpul zilei, sistemele solare producând energie doar ziua.

Un megawatt de panouri fotovoltaice instalate la sol (2.500 de panouri cu o putere de 400 wați fiecare) produce între 1,200 și 1,400 MW de energie pe an în fiecare an, în funcție de locația în care sunt instalate. Fiecare megawatt de energie produs și livrat la rețea de la soare economisește 1,3 tone de emisii de gaze cu efect de seră.


Avem potențialul și dorința necesară dar încă lipsește contextul legislativ și tehnic


România are un mare potențial pentru a produce energie regenerabilă și cetățenii săi vor să facă parte din tranziția către un viitor curat. Ceea ce întârzie acest proces este inerția autorităților naționale, care încă nu fac suficient. Este începutul anului 2022 și cetățenii se luptă încă cu legislația și reglementările învechite, cu birocrația mecanismului de sprijinire a energiei regenerabile și cu lipsa de informare și dialog. Lucrurile trebuie să se schimbe acum și rapid deoarece utilizarea continuă a combustibililor fosili pune în pericol oamenii și planeta. Mai mult, este clar că dependența de combustibilii fosili de import poate fi un factor de risc chiar și pentru securitatea națională.

În acest sens este necesar să se transpună Directiva europeană privind energia din surse regenerabile în legislația națională cât mai curând posibil și în beneficiul prosumatorilor. Ajutorul financiar de stat trebuie să ia forma unui cadru legislativ eficient, sprijin financiar inteligent pentru toți cetățenii interesați să devină prosumatori.

Un sistem energetic descentralizat și eficient, 100% din surse regenerabile este singura modalitate de a realiza o economie prosperă, durabilă și un mediu mai sănătos, creând în același timp locuri de muncă cu valoare adăugată ridicată la nivel local, asigurând o mai mare independență energetică și reducând sărăcia energetică. În loc să plătească pentru importurile de cărbune și gaze, un sistem de energie regenerabilă deține banii consumatorilor în economiile regionale și le protejează puterea de cumpărare.



 

Autor: Nechifor Madalina. Infoclima.ro Doctorand la ”Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată”, Universitatea Tehnica ”Gheorghe Asachi” din Iași. Principalul obiect de studiu îl reprezintă energia regenerabilă solară. Astfel proiectul dezvoltat de Mădălina - "Acoperișul tău Solar" este o inițiativă care dorește să crească conștientizarea publică a efectelor benefice utilizării de panouri solare, și a energiei regenerabile în general. Cred în acțiuni imediate, focusate, pentru a sensibiliza publicul cu privire la unele dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă societatea actuală.

9 afișări0 comentarii