Forumul Economiei Circulare, eveniment online organizat de platforma de educatie ecologica Guerrilla Verde impreuna cu parteneri institutionali si nonguvernamentali, a prezentat perspective europene si romanesti asupra oportunitatilor pe care le ofera tranzitia catre o economie circulara.
Perspectiva educationala, de cercetare si comunicare a economiei circulare a fost conturata alaturi de invitatii: Teodora Tompea, Jurnalist Digi 24, Producator Planeta esti Tu!, Elena Gaspar-Ion, Presedinte, Sistemul National de Reciclare a Bateriilor, Andrei Cosuleanu, Presedinte, Asociatia Act For Tomorrow si Dr. Sorin Cebotari, Coordonator Proiect & Cercetator, InfoClima, pentru a furniza informatii educative, in vederea sprijinirii unui comportament sustenabil, atat la nivel national, cat si la nivel global.
Conform Teodorei Tompea, Jurnalist Digi 24, Producator Planeta esti Tu!, fiecare dintre noi trebuie sa preia initiativa, in spatiul din jurul nostru: acasa, la locul de munca, in vederea cultivarii unui comportament sustenabil pentru a putea avea rezultate reale, urmand ca autoritatile sa le sustina, pentru a putea exista cu adevarat o schimbare.
Elena Gaspar-Ion, Presedinte, Sistemul National de Reciclare a Bateriilor, a accentuat faptul ca bateriile sunt o componenta extrem de periculoasa, din cauza schimbarilor generate de pandemie si constientizarea pastrarii mediului cat mai curat. Totodata, potrivit acesteia, s-a dezvoltat un trend in directia cresterii numarului de masini electrice, care functioneaza pe baza de baterii, iar acest aspectare doua semnificatii: pe de o parte, folosind masinile electrice, se salveaza emisiile de dioxid de carbon, dar, pe de alta parte, reciclarea bateriilor este poluanta si dificila. Aceasta sustine ca trebuie sa sporim gradul de cunoastere a impactului negativ pe care il are aruncarea bateriilor la gunoi, deoarece polueaza extraordinar de mult, pe un termen lung: „Practic, cand ai aruncat o baterie de ceas la gunoi, ai otravit apa.”
Andrei Cosuleanu, Presedinte, Asociatia Act For Tomorrow, sustine ca putem intelege economia circulara ca pe o economie a resurselor, declarand: „Cu cat stim sa manager-uim mai bine resursele, prin economie circulara, cu atat vom trai mai bine, mai sigur, mai sanatos”. Astfel, trebuie sa reducem generarea de noi materii prime si sa incercam sa folosim, pe cat posibil, ceea ce avem deja pe piata. Pentru a putea sa aducem un plus de valoare in economia circulara avem nevoie, in viziunea acestuia, de patru instrumente: legislatie - care sa defineasca materia prima in Romania, infrastructura - diferita de infrastructura de colectare a deseurilor, educatie - pentru oameni, care sa le ofere incredere si bune practici - din alte tari, care au fost in aceeasi situatie ca noi.
Economia circulara in mediul urban se fundamenteaza pe o gandire sistemica - ceea ce se produce sa poata sa fie un bun care poate fi recuperat usor, pentru a intra intr-un nou flux. Astfel, si-a facut aparitia conceptul de „minerit urban”, prin care se intelege colectarea unor deseuri voluminoase, care pot deveni materii prime pentru alte produse si care pot fi reintroduse in ciclul de viata. Aceasta este o varianta mult mai sanatoasa, care asteapta sa fie implementata anul acesta si in Romania. Un exemplu concludent de economie circulara pus in aplicare de acesta este: „Un scaun in care tapiteria s-a stricat nu este un scaun stricat. Inlocuiesc tapiteria. Asta este economia circulara. Daca un fermoar la geaca mi s-a stricat, geaca este buna. Ea in continuare poate fi purtata si valorificata de catre alti oameni.”
Din perspectiva lui Sorin Cebotari, Coordonator Proiect & Cercetator, InfoClima „economia circulara” se refera la cum putem pastra longevitatea unui produs si cum putem sa reducem consumul unui produs. Reducerea se poate face prin refuzarea unui anumit produs sau serviciu, de care nu avem mare nevoie in viata noastra, deoarece orice produs care nu poate fi integrat in lantul nostru existential poate polua, direct sau indirect. Economia circulara este o alternativa a economiei liniare si reprezinta o schimbare majora a unui sistem, o revolutie la nivel larg.
Asadar, trebuie sa retinem ca succesul unei economii circulare depinde doar de noi si sa incercam sa tratam lucrurile din jurul nostru ca pe niste resurse, pentru a intelege ca au un cost si un beneficiu pentru noi si celelalte generatii. Totodata, trebuie sa avem grija la impactul gesturilor noastre asupra mediului inconjurator si sa fim mereu corect informati, din surse de incredere.
Inregistrarea video a evenimentului poate fi urmarita pe canalul de YouTube Guerrilla Verde.
Articol realizat de Ana-Maria Zamfir, student FJSC, ca activitate a stagiului de practica desfasurat in cadrul Media Image Factory.
Parteneri: Ambasada Suediei la Bucuresti, Ambasada Finlandei la Bucuresti, Innovation Norway, Universitatea de Vest din Timisoara, Coalitia pentru Economie Circulara - CERC, FEPRA, Asociatia Respo DEEE, Stratos, Eco Synergy, SNRB, InfoClima, Asociatia SNK, Asociatia Alucro, Every Can Counts Romania, Asociatia Act for Tomorrow, ViitorPlus – Asociatia pentru Dezvoltare Durabila, Asociatia Ateliere Fara Frontiere
Parteneri media: Radio Eco Natura, Green News, Green Report, Stiri.ONG