Caută
  • Infoclima.ro

Shell declara ca a atins Peak Oil in 2019. Ce inseamnă acest lucru si ce impact va avea pe viitor?

Pe 11 februarie Shell, companie petroliera in top 3 la nivel global, a anuntat ca va incepe reducerea extragerii si productiei cu 2% anul urmator, totodata mentionand ca au atins stadiul de Peak Oil in 2019. Conceptul de Peak Oil a existat de decenii, reprezentand apogeul extragerii de petrol la nivel global urmat de un declin ireversibil. Marion King Hubbert in anii ’50 a venit cu conceptul de Hubbert Curve si Hubbert Peak Theory in timp ce lucra pentru Shell in Houston, Texas. Initial, conceptul era corelat cu natura finita a resurselor naturale, insa schimbarile climatice tot mai accentuate ale ultimelor doua decenii combinata cu o rentabilitate din ce in ce mai scazuta a extragerii de hidrocarburi, au facut ca procesul de Peak Oil sa fie accelerat semnificativ. Un rol important a jucat de asemenea criza din 2015-2017 ce a vazut pretul barilului prabusindu-se pana la pretul de sub 44 USD, iar mai recent Pandemia globala ce a redus drastic consumul si cererea de combustibili in industrii majore precum cea aeriana. Drept dovada anul trecut Shell a inregistrat pierderi de 21.7 miliarde USD.


In cazul SUA putem observa ca predictia lui Hubbert nu s-a adeverit, astfel după o descrestere initiala a productiei de petrol incepand cu anii 70, acesta a cunoscut un noua crestere din 2014.


Inca spre sfarsitul anilor 2000 Lord Ron Oxborough, fost presedinte al celor de la Shell, atragea atentia cu privire la necesitatea marilor tari si blocuri economice de a avea un plan de tranzitie in perioada post-Peak Oil.


Paradoxal insa, in ciuda declaratiei lor referitoare la Peak Oil, Shell isi propune sa mareasca capacitatea de stocare a Gazului Petrolier Lichefiat cu inca 7 milioane de tone, in timp ce miliarde de dolari in continuare vor fi cheltuite pe explorari ce vizeaza noi resurse de petrol si gaze.


Planul celor de la Shell (ce doreste respectarea normelor tratatului climatic de la Paris) isi propune:

  • Reducerea emisiilor de carbon cu 2-3% in 2021, 3-4% in 2022 si 6-8% pentru 2023.

  • Pe termen mediu-lung se urmareste o reducere de 20% pana in 2030, 45% in 2035 si 100% in 2050.

  • Marirea capacitatii de captare si stocare a carbonului (CCS) cu inca 25 milioane tone anual.

  • Reorientarea de la extragerea de petrolul catre gaz natural (crestere graduala pana la 55% in 2030). Decizie este justificata de Shell prin faptul ca este cea mai “curata” hidrocarbura.

  • Marirea numarului de statii de reincarcare (charging points) pentru masini electrice la 500,000 pana in 2025 (momentan sunt 185,000 de astfel de facilitati in 35 de tari).

  • Investitii majorate in domeniul bio-combustibililor.

  • Investitii in reducerea emisiilor de Carbon (10%) prin intermediul marilor centrale precum cea din Moerdijk din Olanda.

  • Sustinerea pentru cresterea productiei de energie regenerabila (NoordzeeWind, companie subsidiara Shell are 36 Turbine Eoliene offshore).

  • <Cresterea productiei de hidrogen.

Reactia celor de la GreenPeace UK a fost prompta, atragand atentia ca acestea nu sunt angajamente concrete, ca reducerile de extractie si procesare a hidrocarburilor sunt nesemnificative iar per total planul se bazeaza pe o reactie a consumatorilor si a societatii.



Reactia competitorilor


Remarcabil este faptul ca unul din principalii competitori ai lui Shell, BP, de asemenea declarau in 2020 ca se apropie rapid de Peak Oil. Intr-un raport publicat recent reprezentanti ai celor de la British Petroleum precizau faptul ca desi ne apropiem de momentul in care la nivel global companiile petroliere vor atinge Peak Oil, in perioada imediat urmatoare nivelul de consum al hidrocarburilor va fi in continuare substantial iar scaderile for fi mici. Principalul consilier economic al celor de la BP Spencer Dale declara ca este posibil ca cererea de petrol si gaz sa revina la nivelul pre-COVID in 2025 asta desi conform prognozei celor de la BP pana in 2030 cererea ar putea scade cu minim 10% pana in 2030 si cu pana la 50% in 2040.


Acest fapt poate fi observat in planul ce doreste sa creasca substantial investitiile in sectorul energetic regenerabil pentru a se ajunge la productia de 50 GW (eolian si solar) pana in 2030, momentan fiind doar la 2.5 GW in UK.


Compania franceza Total SE de asemenea a inceput demersurile necesare ca in conformitate cu planul lor sa ajunga la 0 emisii in 2050 si sa creasca productia de energie electrica provenita din resurse regenerabile ( marirea capacitatii la 25 GW in 2025) .

Ce se intampla cu cei mai mari producatori?

O analiza (cu date din 2019) a celor mai mari companii petroliere arata ca mare parte din eforturile pentru reducerea emisiilor va trebui sa vina din urmatoarele state:

  • Arabia Saudita, ARAMCO fiind una din cele mai profitabile companii din lume ce extragea peste 10 milioane de barili zilnic.

  • Rosneft – Cea mai mare companie petroliera din Rusia (4,2 mil. Barili zilnic).

  • KWC (Kuwait Petroleum company) (3.4 mil. Barili zilnic).

  • Compania Nationala Iraniana de Petrol (NIOC) (3,25 mil).

  • Compania Nationala de Petrol a Chinei (CNPC) (2,98 mil).

Este de notat ca in primele 4 cazuri (Arabia Saudita, Rusia, Kuwait, Iran) exportul de petrol reprezinta o parte substantiala a PIB-ului lor, in timp ce China, a doua economie a lumii, are nevoie de cantitati uriase de energie si resurse naturale.


Decenii la rand monarhia saudita a ignorat speculatiile cu privire la momentul sau oportunitatea ca Arabia Saudita si ARAMCO sa ajunga la Peak Oil. Printul Saudit Mohammed bin Salman recent declara ca “pentru a detasa economia Saudita de petrol complet va fi nevoie de cel putin 50 de ani. Asadar, cata vreme avem petrolul la indemana, trebuie sa facem mai multi bani din el daca se poate.” Iar reprezentantii ARAMCO declarau pentru Reuters:

Ne asteptam ca cererea de petrol sa continue pe termen lung, sustinuta de cresterea populatiilor si a economiilor la nivel global. Combustibili si petrochimicale vor sustine cresterea cererii… speculatii despre iminenta stadiului de Peak Oil nu este consistenta cu realitatile consumului de petrol actual

Este un mesaj transant in conditiile in care Arabia Saudita are capacitate sa inunde piata cu petrol ieftin. Compania de altfel declarand in Octombrie 2020 ca ar dori sa mareasca productia zilnica la 13 milioane de barili. Pe de alta parte sunt semnale ce ar indica faptul ca Arabia Saudita doreste sa investeasca puternic si in sectorul regenerabil (mai ales cel solar). La International Renewable Energy Agency (IRENA), intr-un discurs dat de Khalid Al-Sultan, presedinte King Abdullah City for Atomic and Renewable Energy, acesta preciza ca Arabia Saudita doreste ca 50% din energia electrica necesara sa provina din surse regenarabile.


Sectorul petrolier in Romania


Romania este producator de gaze si petrol, in 2020 extragand 150,000 barili de petrol zilnic. Desi nu este extrem de mult, Romania este unul din putinele state membre ale UE care au resurse de petrol si gaze naturale.


Exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagra este in prim-planul discutiilor despre petrol si gaze din Romania.


In ultimii ani explorarea si extragerea de petrol si gaze din Marea Neagra a devenit un subiect din ce in ce mai discutat la nivel politic. OMV Petrom a amanat repetat decizii cu privinta la Neptun Deep Off-shore project. Recent, conform celor de la Reuters , Black Sea Oil & Gas (BSOG) va incepe extragerea de gaze naturale intr-un proiect in valoare de 600 milioane USD. Tinand cont de pretul actual al petrolului si de contextul global pe termen scurt,mediu si lung este foarte posibil ca extragerea hidrocarburilor in Romania sa devina nerentabila. Ramane de vazut ce se va intampla in urmatorul deceniu in Marea Neagra si ce actiunile vor intreprinde companiile implicate precum OMV Petrom, Exxon Mobil, BSOG, Lukoil (impreuna cu Romgaz) si Petromar Resources.


Am trecut complet de varful extractiei? Si daca da, cat de rapida va fi descresterea?


Prima concluzie este ca exista discrepante foarte mari de strategii (cel putin la nivel declarativ) intre companii private precum Shell, BP, Total si companii detinute de stat precum ARAMCO si Rosneft. Actorii privati in aceasta conversatie sunt constienti de nerentabilitatea graduala a extragerii petrolului in urmatoarele decenii, de popularitatea politicilor verzi mai ales in SUA si UE si de reactia consumatorilor din tarile respective.


Faptul ca Shell dar si BP declara ca stadiul de Peak Oil ar fi fost deja ajuns in 2019, an ce a precedat criza cauzata de Pandemia globala, sugereaza ca exista tendinte clare spre o tranzitie catre resurse regenerabile si abandonarea treptata a hidrocarburilor in urmatoarele decenii cu scopul de a stopa orice extragere si productie dupa 2050. Este neclar insa ce actiuni vor lua Sauditii, cei din Kuwait, Iran, Rusia dar si ce masuri vor fi adoptate de statul chinez, al carei economii necesita si va necesita din ce in ce mai multe resurse energetice. Prognoza pe termen scurt prevede ca vor fi pasi mici pana in 2030. Insa din acel punct vor fi doar doua decenii pana in 2050, an crucial pentru Tratatul Climatic de la Paris si o borna importanta pentru lupta impotriva schimbarilor climatice la nivel global.

Articol prezentat de Vlad Radu Zamfira, cercetator infoclima.ro, platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.



13 afișare0 comentariu