Stiinta si ingineria ambalajelor se dezvolta cu o viteza incredibila. Astfel, si-au facut aparitia ambalajele sustenabile sau eco-friendly, iar cumparatorii inclina, cu precadere, catre aceasta noua categorie. Indiferent de industrie, importanta satisfacerii dorintelor consumatorilor este colosala si imposibil de ignorat.
Ce reprezinta sustenabilitatea ambalajelor sau designul durabil? Exista exemple de solutii de ambalare ecologica in România? Raspunsurile la aceste intrebari si multe altele le-am putut afla in cadrul webinarului Guerrilla Verde, alaturi de: Melinda Muresan - Fondator si Director General M&M Product SmartWrap, Ionut Georgescu - Director General FEPRA International si Linda Vasilescu - Director si Fondator R-Create.
Ce inseamna „ambalajul sustenabil” in viziunea invitatilor? Conform Melindei Muresan, ambalajul sustenabil este „acel ambalaj care protejeaza mediul, care provine, in unele cazuri, din resurse naturale si isi face si treaba, din punct de vedere tehnologic”. Din perspectiva Lindei Vasilescu, ambalajul sustenabil este „acel ambalaj care poate fi reutilizat, bun cu mediul si competitiv economic”. Din punctul de vedere al lui Ionut Georgescu, „sustenabilitatea se fundamenteaza pe natura, pe un echilibru natural in mediul inconjurator. Sustenabilitatea trebuie, in primul rând, sa se regaseasca in noi, ca si consumatori, ca mai apoi sa fie adoptata si de marile companii.”
Exista ambalaje sustenabile pe piata din România?
Melinda Muresan, Fondator si Director General M&M Product SmartWrap, a vorbit despre o noua generatie de ambalaje: noua folie termo-ecosustenabila, The SmartGreen-„ Acest produs are o amprenta de CO2 negativa, este un mixt de polietilena conventionala cu polietilena din etanol, obtinut din trestie de zahar.” Acest produs poate fi reintrodus in consumul normal, exact ca orice alta folie, se poate colecta si recicla si nu necesita exceptii sau munca in plus. Pe lânga acest produs, se promoveaza un consum mult mai mic al resurselor, pentru a diminua impactul negativ asupra naturii.
Ionut Georgescu, Director General FEPRA, sustine ca, impreuna cu echipa sa, reuseste colectarea si reciclarea a mininum 60% din cantitatea de ambalaj pusa pe piata intr-un an. Exista 2 situatii: aceste ambalaje ajung in magazine, cladiri de birouri si in fluxul municipal, unde rata de colectare este foarte scazuta, ajungând in groapa de gunoi.
Au inceput sa apara producatori pe zona de PET. Cu toate acestea, pet-ul care se foloseste reciclat intr-un nou pet nu vine din România, unde este nevoie de mai multa implicare. Acesta sustine ca „noi nu stim sa reciclam”, adica in momentul in care avem orice ambalaj de plastic murdar si il aruncam asa, vom diminua procesul de reciclare. Orice ambalaj din plastic trebuie curatat in prealabil.
Linda Vasilescu, Director si Fondator R-Create, a dezvoltat o platforma tehnologica de economie circulara, care pune la dispozitie ambalaje reutilizabile pentru colete, intrucât zona de e-commerce este din ce in ce mai mare. Organizatia acesteia pune la dispozitie ambalaje de tip punga si ambalaje tip cutii. Spre exemplu, in loc sa folosim 25 de cutii de carton, putem utiliza doar o singura punga, având aceleasi beneficii. Pentru a promova acest proces, este nevoie de „vocea consumatorilor, care sa spuna ce isi doresc”.
Potrivit Melindei Muresan, compania M&M Product SmartWrap detine solutii si pentru e-commerce, având unele echipamente avansate: „echipamente care recunosc marimea produsului care urmeaza sa fie ambalat si ambaleaza cu minim de material necesar”. Exista solutii care imbina profitabilitatea, rentabilitatea cu sustenabilitatea. Acestea sunt promovate intens pentru ca oricine le-ar putea utiliza sa ia cunostinta de ele, pentru ca „in momentul in care se va impune folosirea unor ambalaje eco-friendly, cei care vor trebui sa le foloseasca sa stie unde sa apeleze.” Legat de sortare, exista aceeasi problema subliniata si de Ionut Georgescu: nu se face diferenta intre gunoi si deseuri.
La intrebarea „Când in toate segmentele industriale se redirectioneaza catre resurse sustenabile, puteti estima care va fi impactul pe termen lung asupra terenurilor cultivabile, zonelor impadurite, sol? ” Ionut Georgescu a mentionat ca noi folosim pamântul atât pentru cultivarea produselor pe care le folosim in alimentatia de zi cu zi, cât si pentru cultivarea materiilor prime folosite pentru ambalaje. Cu cât creste nivelul de educatie si nivelul veniturilor si puterea de cumparare a unei societati, cu atât vor aparea schimbari din ce in ce mai mari. De asemenea, daca ne referim la un producator local, automat nu va fi o nevoie atât de mare de ambalaj, deci va fi un impact mult mai scazut.
In concluzie, daca ne dorim sustenabilitate, este timpul ca si noi, cetatenii, sa invatam, sa oferim timp, bani si implicare. Implementarea oricarei schimbari pe care o dorim- consum mai mic, reciclarea, consum mai responsabil - porneste tot de la noi, actiunile populatiei afectând cel mai tare mediul inconjurator.
Articol realizat de Ana-Maria Zamfir, student FJSC, ca activitate a stagiului de practica desfasurat in cadrul Media Image Factory.
댓글