Reducerea emisiilor globale si noile ambitii ale Romaniei.
Anul 2020 a inregistrat o reducere record a emisiilor de gaze cu efect de sera de pana la -7%, sustinute in principal de restrictiile impuse in contextul COVID-19, conform raportului publicat de Global Carbon Budget. Aceast aspect devine cu atat mai interesant cu cat presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca Romania se va alinia ambitiilor Uniunii Europene de atingere a neutralitatii emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2050, in contextul in care o buna parte din fondurile Europene pentru redresarea economica post-Covid sunt destinate exclusiv proiectelor neutre din punct de vedere climatic.
Astfel, o serie de vesti incurajatoare s-au adunat saptamana trecuta legate de angajamentele comunitatii internationale, dar si ale Romaniei, in lupta impotriva schimbarilor climatice, in conditiile in care pandemia de COVID-19 ne-a aratat ca suntem capabili de schimbare.
Ce se intampla la nivel global?
Emisiile de gaze cu efect de sera s-au mentinut pe un trend ascendent de la semnarea acordul climatic de la Paris in 2015. La cinci ani dupa adoptarea acordului, anul 2020 este prefigurat sa inregistreze cea mai accentuata scadere a emisiilor de carbon, de pana la 2,4 miliarde de tone de CO2. Desi este un rezultat imbucurator, reducerea se datoreaza in principal masurilor anti-COVID-19 aplicate la nivel international, si nu unor schimbari structurale. Cu toate acestea, masurile temporare s-au suprapus, totusi, eforturilor de reducere a emisiilor in unele tari, in special reducerea consumul de carbune. Varful reducerilor a avut loc in luna aprilie a anului 2020, cand emisiile au scazut cu pana la 17% comparativ cu aceeasi perioada a anul 2019. Printre contribuitorii scaderii se numara si sectorul transportului de suprafata (ce reprezinta 21% din totalul emisiilor globale de carbon) cu reduceri de pana la 50% in tarile unde s-au impus restrictii impotriva pandemiei. Si emisiile din sectorul aviatiei au scazut cu pana la 75%, o reducere relativ mica avand in vedere ca numai 2,8% din totalul emisiilor globale provine din aviatie.
Cu toate acestea, concentratia de CO2 din atmosfera ramane pe un trend ascendent, fiind estimata sa ajunga la 412 ppm in 2020. Aceasta concentratie se va stabiliza doar atunci cand emisiile totale vor fi aproape de zero. Pana atunci vom continua sa adaugam CO2 la buget, CO2 in excess, ce nu poate fi absorbit pe cale naturala (de exemplu de paduri sau de catre oceane).
Sursa: Global Carbon Budget
Dar la nivel European?
Reducerile totale de gaze cu efect de sera sunt si mai accentuate in cadrul tarilor Uniunii Europene, ajungand pana la -11%. O mare parte din reduceri se datoreaza reducerii consumului de carbune, dar si reducerii emisiilor din transport. Aceasta este o veste incurajatoare pentru tarile Uniunii Europene, care tocmai s-au angajat sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu -55% pana in 2030, cazand de acord si in privinta bugetului de redresare economica COVID-19. Mai mult decat atat, acest buget de EUR 750 miliarde este prevazut pentru proiecte ce combina dezideratele Pactului Ecologic European (European Green Deal) si Digitalizarea Europei. In alte cuvinte, recuperarea post-Covid trebuie sa se axeze pe proiecte ce vor spori efortul de digitalizare a Europei si care vor contribui semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
Intrebarea deschisa este, insa, cat de multa flexibilitate va permite Comisia Europeana in negocierea acestor proiecte. Unele state membre pot prioritiza recuperarea economica, in pofida implementarii unei strategii aliniate Pactului Ecologic European. Sustinerea sectoarelor poluante poate oferi o cale mult mai rapida spre redresarea economica pe termen scurt, insa poate periclita in acelasi timp dezvoltarea sectoarelor economice sustenabile.
Ce se intampla in Romania?
Presedintele Klaus Iohannis a anuntat in cadrul Reuniunii Consiliului European la Bruxelles de la finalul anului 2020 ca Romania se angajeaza sa se alinieze ambitiilor Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon pana in 2030 si atingerea neutralitatii emisiilor de carbon pana in 2050. Iohannis a mentionat, de asemenea, ca se angajeaza sa „sprijine masurile si politicile care conduc spre un mediu mai curat” si a subliniat necesitatea unor strategii realiste, nu „facute din pix si tinute la sertar”.
Printre aceste strategii „facute din pix si tinute la sertar” se numara, probabil si Strategia Energetica a Romaniei si Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) publicate in Iunie si respectiv Aprilie 2020. Ambele sunt momentan incompatibile cu angajamentele mentionate de presedinte si cu noile ambitii ale Romaniei.
Actuala versiune a Strategiei Energetice a Romaniei este destul de sumara, si desi stabileste niste investitii prioritare, acestea se refera in special la Complexul Energetic Oltenia. Pentru acesta se propune inlocuirea a 1260 MW in centrale pe carbune cu 1400 MW pe gaz natural si 300 MW fotovoltaice, cresterea capacitatii transfrontaliere de transport a energiei electrice si cresterea capacitatii centralei nucleare de la Cernavoda.
In schimb, raportul PNIESC pare putin mai detaliat si prezinta o crestere a ponderii energiei regenerabile pana la 30% din consumul final brut de energie pana in 2030, de la 24% in 2020. Acestea ar proveni in mare parte din capacitati noi de energie eoliana, solara si hidro. Acelasi raport propune strategii de renovare a imobilelor, vehicule electrice, reinnoirea parcului auto, reducerea consumului de energie in sectorul industrial, precum si solutii de cogenerare, mentionand ocazional solutii pentru sectorul energiei termice.
Cum va implementa Romania aceste planuri?
In acest moment nu este clar cum vor fi implementate aceste strategii, sau daca sunt cele potrivite in noul context de reducere accelerata a emisiilor. De asemenea, nu este clar de ce sectorul energetic se refera in special la energia electrica, cand de departe cel mai mare consumator este sectorul energiei termice, cu 63% din totalul energiei consumate (tinand cont ca media europeana este de 50%). In orice caz, cresterea totala a ponderii energiei regenerabile cu 6% pana in 2030 si reducerea emisiilor cu 9-10% este foarte modesta, in conditiile in care schimbarile climatice reprezinta o urgenta.
Nu e necesar sa ne concentram din start pe solutii inalt tehnologice sau pe investitii majore pentru a avea teluri (si livrabile) mult mai ambitioase. Putem sugera o serie de masuri concrete ce pot fi numite „low hanging fruits”, adica masuri cu efecte imediate si practice pentru reducerea emisiilor de carbon pana in 2030 in perspectiva anului 2050, si anume:
Si atunci ce-i de facut?
Limitarea investitiilor in proiecte pe gaze naturale, acestea fiind incompatibile cu noile ambitii energetice ale Romaniei.
Extinderea mult mai ambitioasa a capacitatii eoliene si solare, dat fiind pretul redus pe kWh de energie, mai ieftin decat cel oferit de energia nucleara.
Limitarea extinderii capacitatilor nucleare, acestea fiind incompatibile cu integrarea surselor de energie intermitenta.
Intretinerea, modernizarea si extinderea, dupa caz, a sistemelor de termoficare, o infrastructura urbana esentiala pentru reducerea consumului de combustibil si integrarea surselor de energie regenerabila.
Incurajarea si extinderea finantarii pentru achizitionarea de vehicule cu emisii zero, in special electrice, concomitent cu extinderea infrastructurii de incarcare.
O strategie pe termen scurt, mediu si lung privitor la implementarea economiei circulare atat la nivel national cat si la nivel local.
Asumarea unei strategii de management a deseurilor la nivel national, astfel incat sa crestem drastic rata de reciclare (aceasta strategie trebuie sa fie integrata in strategia pentru economie circulara).
Promovarea parteneriatelor sociale pentru mediu, ce ar presupune o interactiune mai stransa intre societatea civila si autoritatile publice, atat la nivelul de implementare a politicilor publice, cat si pe partea de dezvoltare a acestor politici. Un astfel de parteneriat ar putea fi facut pentru stoparea taierilor ilegale, prin implementarea sistemului SUMAL 2.0 sustinut de catre Greenpeace. Acest sistem poate oferi transparenta prin imagini satelitare, prin urmarirea transporturilor de lemn prin GPS, precum si prin instalarea camerelor video pe drumuri forestiere si la depozite.
Implementarea unui set de reguli pentru achizitii publice sustenabile, ce ar fi aplicate tuturor proiectelor de achizitii publice, respectiv, promovarea sustenabilitatii la toate nivelurile (de la achizitii ale primariilor locale pana la constructii de autostrazi).
Pandemia ne-a aratat ca reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera este posibila. De asemenea ne-a reconfirmat ca suntem capabili de schimbare in situatii extreme. Directia asumata de Uniunea Europeana este promitatoare, dar ramane de vazut cum va decurge implementarea noii teluri.
Pentru Romania, noua strategie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera va trebui sa fie mult mai concreta si cuprinzatoare. Romania are nevoie de inovatie, iar realizarea noilor ambitii are nevoie de profesionisti. Ramane de vazut cat vom reusi sa imbunatatim atat planificarea cat si implementarea noii strategii.
Articol prezentat de Andrei David Korberg, cercetator infoclima.ro,platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.
Commentaires