Bovinele, emisiile de metan si influenta asupra schimbarilor climatice
Bovinele reprezinta cea mai mare pondere a emisiilor de gaze de sera din industria agriculturii. Totodata este tipul de gaz de sera emis ce reprezinta o problema semnificativa pe termen scurt si mediu. Conform unui studiu al celor de la UC Davis metanul biogenic (care are caracteristici diferite fata de cel fosil) este de 28 de ori mai potent decat dioxidul de carbon. De asemenea poate sta in atmosfera pentru o perioada de aproximativ 12 ani. Datorita faptului ca este parte a ciclului de carbon biogenic, metanul biogenic in cele din urma ajunge sa fie carbon reciclat. Asadar vacile si bovinele in general reprezinta o sursa majora a unui gaz de sera extrem de potent cu o durata de viata de peste un deceniu.
Astfel daca avem in vedere ca o vaca poate emite in jur de 100 kg de metan anual in urma digestiei, ceea ce raportat la numarul de bovine (in jur de 1.5 miliarde) la nivel global duce la emisii a circa 150 milioane de tone de metan. Avand in vedere potenta crescuta a metanului raportat la carbon (de circa 28 ori), putem vorbi de emisii echivalent a circa 4.2 miliarde tone de CO2. Prin comparatie, in 2019 industria aviatiei (care e una din cele mai poluante ramuri ale transportului) la nivel global era responsabila pentru emiterea a 915 milioane de tone CO2.
Situatia la nivel global
Conform unui inventar din 2013 al celor de la FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) la nivel global sunt in jur de 1.468 miliarde de vaci si vitei, Brazilia avand o mare pondere cu peste 200 de milioane, urmata de India (189 milioane) si China (peste 113 milioane). 104 tari aveau peste 1 milion de capete, Romania situandu-se pe locul 82 cu putin peste 2 milioane.
Insa cand ne uitam la acest top, contextul este foarte important. In Brazilia exportul de carne de vita si industria bovinelor per total reprezinta 8.5% din PIB-ul tarii. Insa in Brazilia aceasta industrie prezinta doua provocari. In primul rand sunt cantitati enorme de metan biogenic emise. Insa crescutul excesiv al vitelor in Brazilia este considerat responsabil pentru 80% din defrisarile masive in zona padurilor Amazonului (sursa), fapt ce reprezinta o problema majora de securitate nationala atat in Brazilia cat si la nivel global, tinand cont de impactul incendiilor devastatoare din Amazon in 2019.
In India desi numarul bovinelor este mai mic decat cel din Brazilia, datorita contextului cultural acestea au o durata de viata mai indelungata. Aceasta situatie rezulta in ani suplimentari in care animalele vor emite sute de kilograme de metan anual. In China cresterea constanta a populatiei de asemenea rezulta in cresterea cererii de hrana, bovinele reprezentand o resursa principala a agriculturii chinezesti. Ermias Kebreab, profesor in zootehnie declara ca pana in 2050 in Asia cererea pentru carne de vita va creste cu 300%.
In Uniunea Europeana conform unei analize a celor de la Greenpeace cresterea animalelor si a bovinelor (inclusiv al impactului hranei lor) produc mai multe gaze de sera decat toate masinile (cu masa de sub 3.5 tone) din intreaga uniune (sursa).
Bovinele reprezinta cel mai mare poluator in industria alimentara. (Photo: jmesquitaau)
Care sunt solutiile?
In Statele Unite industria cresterii bovinelor reprezinta o parte importanta a economiei multor state precum Texas, Nebraska, Kansas si Iowa. Prin cercetari cu privire la reproducere, genetica si alimentatie s-a ajuns la o etapa unde 90 de milioane de vite satisfac cererea la nivel domestic comparativ cu anii ‘70 cand erau necesare 140 de milioane de capete (de tinut cont ca in 1970 populatia SUA era de 203.2 milioane comparativ cu 332.6 milioane, in 2020). Aceasta scadere in numarul de bovine este cauzata in principal de doi factori: a) schimbarile in dieta americanilor in ultimii 40 de ani, respectiv reducerea consumului de carne de vita, dar si de b) faptului ca datorita modificarilor genetice, animalele au devenit mult mai mari, oferind mai multa carne de calitate superioara per animal. (sursa UC Davis)
Activistii pentru drepturile animalelor de-a lungul ultimelor decenii au insistat pentru eliminarea carnii rosii (in principal de vita) din alimentatie iar conform unui studiu al celor de la BBC impactul reducerii numarului de animale crescute ar fi semnificativ, tinand cont ca 68% din terenurile agricole la nivel global sunt folosite pentru cresterea animalelor. Un scenariu pur ipotetic ar sugera ca daca fiecare persoana ar deveni vegetariana pana in 2050 emisiile din agricultura si legate de industria hranei ar scadea cu peste 60%.
Desigur putem avea un impact si la nivel individual reducand consumul excesiv de carne rosie care poate fi daunator pe termen lung pentru sanatatea noastra dar si a planetei. Cativa pasi pot fi facuti in aceasta privinta pentru a reduce sau chiar elimina consumul de carne rosie. In prima faza o solutie de tranzitie ar fi inlocuirea carnii rosii (vita, miel etc.) cu alternative mai sanatoase precum pestele. Apoi daca este posibil axarea pe o dieta flexitariana (centrata pe consumul de fructe, legume dar care permite consum moderat de carne). O analiza mai detaliata despre impactul sistemului alimentar asupra schimbarilor climatice cat si despre solutiile pe care le avem la indemana la nivel individual putem gasi in materialul scris de Lorena Axinte.
Algele rosii, un potential game changer?
Recent Prof. Tim Flannery, cercetator australian la universitatea din Melbourne, declara ca datorita unor studii facute in Queensland s-a dovedit ca o alga rosie (Asparagopsis armata) ar contribui la procesul de digestie al bovinelor printr-o enzima ce ar reduce emisiile de metan biogenic cu peste 90%. CSIRO (The Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation ) a demonstrat ca Asparagopsis taxiformis produce un compus chimic numit bromoform (CHBr₃) ce previne formarea de metan in etapa finala a digestiei. De asemenea studiul a aratat ca 90% din metanul emis este regurgitat iar restul de 10% eliberat prin flatulenta. Un alt studiu realizat in Martie 2021 demonstra ca introducerea in alimentatia vitelor a aceleiasi alge rosii (Asparagopsis taxiformis) ar reduce emisiile cu aproximativ 80%. Asparagopsis taxiformis a devenit o arma a companiei din statul American Hawaii numita Symbrosia, fondata in 2018 ca un CleanTech startup axat pe reducerea emisiilor de metan biogenic din industria agriculturii si cresterii animalelor (mai multe detalii aici). In Noua Zeelanda, guvernul a finantat proiecte de cercetare in domeniu, principalul fiind organizat de Institutul Cawthron. In Decembrie 2019, ministrul agriculturii din Noua Zeelanda, Damien O’Connor declara ca daca se poate eficientiza productia in masa a acestor alge atunci industria ar beneficia enorm. Este estimat ca suplimentul rezultat din procesarea algelor rosii trebuie sa fie in jur de 2% din totalul hranei zilnice pentru bovine.
Daca este sa luam o estimare mai conservatoare a reducerii emisiilor provenite de la bovine (la 80%), progresul ar fi extraordinar datorita faptului ca s-ar reduce de la ~100 kg metan emis pe cap de bovina la ~20 kg. Companii precum Symbrosia deja au inceput sa faca pasi mici, acestia declarand ca in ultimele 15 luni produsul lor au ajutat fermierii din Hawaii si altora afiliati proiectului lor, sa reduca emisiile din industrie cu aproximativ 4 tone CO2. In 2016 erau recoltate aproximativ 25 milioane tone alge de toate felurile (masurate in stare umeda). Pentru a hrani annual 2.5 milioane de vaci ar fi necesare aproximativ 300,000 tone de alge rosii (sursa).
alge rosii (Asparagopsis taxiformis) ar reduce emisiile cu aproximativ 80%.
Concluzie- Semnale positive intr-un domeniu complicat din perspectiva schimbarilor climatice
Cercetarile stiintifice la nivel de genetica si alimentatie au adus imbunatatiri substantiale intr-un domeniu agricol cu mari emisii de gaze de sera. Insa pentru a respecta cerintele tratatului climatic de la Paris este nevoie de masuri urgente si din ce in ce mai stricte, iar faptul ca metanul biogenic are o potenta foarte ridicata reprezinta o problema foarte delicata pentru fermierii de bovine si rumegatoare. Cresterea populatiei la nivel global este ingrijoratoare datorita influentei asupra cererii de carne rosie, multi argumentand pentru adoptarea unor diete vegetariene sau semi-vegetariene (flexitariane). Pe de alta parte producerea in masa a suplimentelor derivate din alge rosii (Asparagopsis armata si Asparagopsis taxiformis) ar reduce drastic emisiile mentionate anterior. In aceasta privinta sunt pasi mici facuti in Noua Zeelanda, Australia, Statele Unite. Insa cea mai mare nevoie de implementare ale acestor alge in alimentatia bovinelor este in tari precum Brazilia, India, China, Argentina si Etiopia. De asemenea de luat in considerare vor fi factori de logistica, posibil impact asupra pretului carnii, posibilitatea ca guvernele marilor producatori sa furnizeze stimulente financiare sau suplimentul produs din alge propriu-zis pentru fermieri. De asemenea in multe parti ale lumii sunt inca sute de milioane de persoane dependente fie prin agricultura de subzistenta fie prin comert de crescutul animalelor rumegatoare. Ramane de vazut ce se va intampla in acest domeniu care a avut si inca are un impact semnificativ in lupta impotriva schimbarilor climatice.
Articol prezentat de Vlad Radu Zamfira, cercetator infoclima.ro, platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.
Kommentare