Tendinta semnificativa de crestere globala a temperaturilor din ultima perioada de timp este, de departe, cel mai evident aspect care insoteste schimbarile climatice. La nivelul anului 2020, temperatura medie globala a crescut cu circa 1.2°C comparativ cu perioada preindustriala (ultima jumatate a secolului al XIX-lea), potrivit unui raport preliminar al Organizatiei Meteorologice Mondiale (OMM),cresterea fiind mai mare la nivel european.
Cresterea medie anuala globala de temperatura fata de conditiile preindustriale (1850-1900) (sursa: Declaratia Organizatiei Meteorologice Mondiale privind starea climatului global in anul 2019)
Cele mai semnificative cresteri au fost evidentiate dupa anii ‘80 si, in special, in ultimul deceniu. Astfel, conform OMM, anii 2016, 2019 si 2020 sunt cei mai caldurosi de cand se efectueaza observatii meteorologice, iar ultimul deceniu este, de departe, cel mai calduros din istoria masuratorilor. Cresterea puternica a temperaturii aerului din ultimele decenii nu a ocolit nici tara noastra, anul 2019 fiind cel mai calduros din 1900 incoace, in conformitate cu informatiile furnizate de reprezentanti ai Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM).
Datele istorice furnizate de ANM arata ca, in ultimii 60 de ani (perioada 1961-2019), temperatura medie la nivelul intregii tari a crescut cu 2,41°C , cresterea fiind semnificativ mai mare in anotimpul de vara. Aceste date sunt in conformitate cu mai multe studii recente care au analizat evolutia si tendinta temperaturilor la nivel national.
De ce ar trebui sa fim ingrijorati de aceste cresteri ale temperaturilor medii, care la prima vedere par nesemnificative?
Datele prezentate anterior si predictiile viitoare asupra incalzirii globale pot ,,spune’’ multe pentru specialistii din domeniu. Pentru publicul larg, adesea, o crestere relativ redusa a temperaturilor in termeni absoluti, ori nu inseamna prea mult, ori nu se intelege semnificatia acestei cresteri. S-ar putea sa va intrebati: „De ce sa-mi pese daca temperaturile cresc cu inca un grad sau doua? Temperaturile cresc si scad tot timpul. Ce mai conteaza?” Sunt, insa, multe motive care sa ne constientizeze asupra pericolului incalzirii globale si sa ne faca mai responsabili, pana la urma, mai ales la nivel individual.
La o serie de intrebari s-ar putea sa raspunda informatiile prezentate in Raportul special elaborat de catre Grupul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice (IPCC), in anul 2018, cu titlul „O incalzire globala de 1,5°C”. In cadrul acestuia, coroborat cu tintele agreate in cadrul Acordului de la Paris (2015), se solicita, la modul imperativ, necesitatea limitarii cresterii temperaturii medii globale la orizontul anilor 2030-2050 la valori mai reduse de 1,5 °C fata de perioada pre-industriala (1850-1900), argumentandu-se cat de mult conteaza o crestere suplimentara de temperatura, aparent neglijabila, cu doar 0,5°C peste acest prag.
Detaliind pe marginea celor doua scenarii (incalzire de 1,5°C, respectiv 2°C), Alan Buis, redactor stiintific al NASA Global Climate Change Website, exemplifica o serie de posibile forme de impact asociate celor doua scenarii in cadrul unui articol cu titlu sugestiv: ,,Un grad al ingrijorarii: Ce insemnatate are temperatura medie globala’’ (A Degree of Concern: Why Global Temperatures Matter ). O sinteza a acestora, adaptata, pe alocuri, in context european si national, va fi expusa in cele ce urmeaza, incercand sa aducem lamuriri suplimentare acolo unde va fi cazul.
Desi nu par mari, schimbari de doar cateva grade Celsius in profilul temperaturilor medii si extreme pot avea un impact major asupra bunastarii individuale si a sustenabilitatii ecosistemelor. In acest sens, este extrem de relevanta o paralela cu anatomia umana. Astfel, exista un consens ca temperatura medie a unui adult sanatos este de aproximativ 37°C. Ar fi absurd sa intrebam pe cineva care sufera de febra de 38,3°C daca conteaza cateva grade in plus fata de temperatura normala, din moment ce organismul uman este construit pentru a functiona optim la o anumita temperatura. Similar cu organismul uman, o schimbare de cateva grade poate cauza o serie de probleme majore, atat la nivelul ecosistemului planetar, cat si la nivel individual, pentru fiecare dintre noi.
Impactul socio-economic
In context socio-economic putem vorbi despre o serie de schimbari care vor influenta productivitatea, bunastarea si viata umana in ansamblu. Un prim impact pe care il vom putea simti direct este relationat cresterea temperaturilor extreme.
Raportul IPCC estimeaza ca temperaturile extreme de pe continente vor depasi temperatura medie globala, cu diferente substantiale de la un loc la altul. Majoritatea regiunilor terestre se vor confrunta cu mai multe zile fierbinti si valuri de caldura, in special in spatiile continentale tropicale si subtropicale, dar si in regiunile temperat-continentale – in care se incadreaza si tara noastra. La o incalzire de 1,5°C, aproximativ 14% din populatia Pamantului va fi expusa la valuri de caldura severe cel putin o data la cinci ani, in timp ce, la o crestere a temperaturilor medii cu 2°C, aceasta valoare aproape se tripleaza (37%).
Conform scenariului prezentat de IPCC, la o incalzire de 1,5°C vom avea de doua ori mai multe metropole afectate, comparativ cu numarul actual, expunand inca 350 de milioane de oameni pana in 2050 stresului termic. La incalzirea de 2°C valurile de caldura mortale pe care le experimentau mai rar anumite tari ale Europei, ar putea deveni aproape anuale.
Valuri extreme de caldura precum cele care au afectat Europa in vara anului 2006, sunt prognozate sa devina larg raspandite la o crestere a temperaturii medii globale de 1,5°C.
De asemenea, astfel de schimbari pot duce la cresterea disconfortului la nivelul organismului uman. Astfel, conform multor studii, oamenii se simt cel mai confortabil, sunt cel mai productivi si functioneaza cel mai bine atunci cand temperatura ambientala este de aproximativ 22°C. Cand aceasta temperatura creste cu mai mult de cateva grade, avem tendinta sa cautam solutii pentru a ne racori. Chiar daca organismal uman dispune de un mecanism suplimentar de termoreglare in cazul supraincalzirii, prin intermediul transpiratiei, acesta s-ar putea dovedi a fi insuficient pentru multi dintre cei care locuiesc in marile orase, unde valuri de caldura tot mai frecvente vor fi amplificate de insula de caldura urbana.
Valurile de caldura – Valurile de caldura – perioadele de cel putin trei zile consecutiv cu temperaturi atmosferice mai ridicate decat 95% din temperaturile inregistrate in ultimii 20 de ani pentru aceeasi perioada.
Insula de caldura urbana (ICU)- este un fenomen care apare in zonele urbane si se manifesta prin temperaturi mai ridicate comparativ cu zonele rurale din imprejurimi. La baza sa sta o combinatie de factori, precum suprafetele construite care absorb si retin caldura (suprafete asfaltate, dar si constructii si fatade inchise la culoare), geometria orasului care poate reduce circulatia aerului si activitatile care produc caldura (industrie, transport, sisteme de racire/incalzire). Odata cu incalzirea globala, efectele ICU se pot agrava si accentua stresul termic, afectand negativ in special persoanele vulnerabile.
Raportul IPCC evidentiaza, de asemenea, ca mortalitatea si morbiditatea induse de caldura vor fi in crestere, in special in scenariu de 2°C, iar persoanele in varsta, copiii, femeile, cei cu boli cronice si persoanele care iau anumite medicamente vor fi cele mai expuse.
Impactul asupra cresterii economice globale cauzat de schimbarile climatice va fi mai mic la 1,5°C decat la 2°C, cu cele mai mari efecte preconizate in zonele tropicale si subtropicale din emisfera sudica. In Statele Unite ale Americii (SUA), se estimeaza ca daunele economice cauzate de schimbarile climatice vor fi deosebite. Astfel, un studiu din 2017 a concluzionat ca SUA ar putea pierde 2,3 % din PIB pentru fiecare crestere de grad Celsius. Pentru a pune acest lucru intr-o perspectiva mai graitoare, aceasta pierdere s-ar ridica la peste 446 mld. USD, pe baza PIB-ului SUA de 19,39 trilioane USD din 2017, valoare care depaseste intreg PIB-ul anual al Romaniei.
Raportul evidentiaza, de asemenea, ca prin limitarea incalzirii globale la 1,5°C probabilitatea de seceta si riscurile legate de disponibilitatea apei vor creste semnificativ in unele regiuni. De asemenea, se estimeaza ca aproximativ 61 de milioane de oameni care traiesc in spatiile urbane vor fi expusi secetelor severe intr-o lume mai calda cu 2°C. Cele mai predispuse regiuni la riscul de seceta sunt, in principal, spatiile expuse desertificarii. In tara noastra, pe fondul cresterii proiectate de temperatura, secetele pedologice si hidrologice se vor accentua in sezonul cald, indeosebi in spatiile joase. Acest lucru are loc datorita cresterii evapotranspiratiei, care nu se asteapta sa fie compensata de cresteri suplimentare ale cantitatilor de precipitatii in aceasta perioada. Din contra, conform proiectiilor viitoare, se asteapta ca precipitatiile sa se diminueze cantitativ vara.
Secetele mai intense, coroborat cu temperaturi in crestere, vor duce la cresterea riscului de incendii, fiind vizate indeosebi zonele cu climat subtropical-arid, precum cele din bazinul Marii Mediterane, Australia sau California. In Romania, o expunere ridicata se asteapta sa aiba partea de sud-vest a tarii, unde sunt concentrate habitate protejate valoroase care includ paduri de pin negru.
Aceste fenomene vor avea un impact direct si asupra agriculturii; astfel, randamentele pentru culturi precum porumb, orez, grau si alte culturi de cereale vor fi mai mici la o incalzire de 2°C, in special in Africa subsahariana, Asia de Sud-Est si America Centrala si de Sud. De exemplu, productia globala a culturilor de porumb se estimeaza a fi cu aproximativ 5% mai mica la incalzirea cu 2°C, iar orezul si graul vor deveni mai putin hranitoare. In scenariul de crestere a temperaturilor cu 2°C, este preconizata o scadere de 7-10% a efectivului de animale domestice care pasuneaza din cauza reducerii terenurilor disponibile pentru pasunat.
Evenimente meteorologice extreme
Raportul evidentiaza, de asemenea ca prin limitarea incalzirii globale la 1,5°C probabilitatea de seceta si riscurile legate de disponibilitatea apei vor creste semnificativ in unele regiuni. De asemenea, se estimeaza ca aproximativ 61 de milioane de oameni care traiesc in spatiile urbane vor fi expusi secetelor severe intr-o lume mai calda cu 2°C. Cele mai predispuse regiuni la riscul de seceta sunt in principal spatiile expuse desertificarii. In tara noastra pe fondul cresterii proiectate de temperatura, secetele pedologice si hidrologice se vor accentua in sezonul cald. indeosebi in spatiile joase, in contextul cresterii evapotranspiratiei care nu se asteapta sa fie compensata de cresteri suplimentare ale cantitatilor de precipitatii, in aceasta perioada. Din contra, conform proiectiilor viitoare se asteapta ca precipitatiile sa se diminueze cantitativ vara. Secetele mai intense coroborat cu temperaturi in crestere vor conduce la cresterea riscului de incendii, fiind vizate indeosebi zonele cu climat subtropical-arid, precum cele din bazinul Marii Mediteraneene, Australia sau California. In Romania, o expunere ridicata se asteapta sa aiba partea de Sud-Vest a tarii unde sunt concentrate habitate protejate valoroase care includ paduri de pin negru.
Aceste fenomene vor avea un impact direct si asupra agriculturii, astfel randamentele pentru culturi precum porumb, orez, grau si alte culturi de cereale vor fi mai mici la o incalzire de 2 °C, in special in Africa subsahariana, Asia de Sud-Est si America Centrala si de Sud. De exemplu, productia globala a culturilor de porumb se estimeaza a fi cu aproximativ 5% mai mica la incalzirea cu 2 °C. Orezul si graul vor deveni mai putin hranitoare. In scenariu de 2 °C 7-10% din efectivele de campie vor fi pierdute la o incalzire de aproximativ 2 °C.
Impactul asupra biodiversitatii
Plantele si unele animale nu au la indemana nici macar solutiile de adaptare de care dispunem noi. Cu toate ca ele au propriile mecanisme de adaptare, acestea nu le permit sa faca fata unor variatii de temperatura prea mari. De exemplu, ele nu isi pot permite sa porneasca un aparat de aer conditionat pentru a-si regla temperatura ambientala. Traind in habitate specifice, clar definite, plantele si animalele nu se pot deplasa sau reloca rapid, iar cu cat schimbarile climatice sunt mai rapide, cu atat este mai dificila adaptarea lor. Acest lucru poate duce intr-un final la disparitia unor specii.
In cadrul Raportului au fost investigate efectele potentiale asupra a 105.000 de specii de insecte, plante si vertebrate. La o incalzire de 1,5°C, 6 % din insecte, 8% din plante si 4% din vertebrate vor avea habitatele reduse cu mai mult de jumatate. O incalzire suplimentara cu 0,5°C ar face ca aceste cifre sa ajunga la 18%, 16%, respectiv 8%. Consecintele unor astfel de modificari ar putea fi semnificative. Daca luam, ca exemplu, cazul particular al insectelor polenizatoare, scaderea populatiei acestora corespunde cu diminuarea productivitatii agricole, conducand la accentuarea foametei in tarile subdezvoltate.
Scaderea populatiei insectelor polenizatoare corespunde cu diminuarea productivitatii agricole, conducand la accentuarea foametei in tările subdezvoltate.
Raportul preconizeaza ca vor exista transformari majore si la nivelul ecosistemelor, aproximativ 13% din suprafetele terestre fiind proiectate sa-si modifice ecosistemele actuale. La noi in tara sunt vizate in special ecosistemele etajate din Muntii Carpati (cu deosebire cele alpine), dar si spatiile stepice si silvostepice din sudul si sud-estul Romaniei. Etajele de vegetatie din Muntii Carpati vor tinde sa migreze spre altitudini tot mai mari, in identificarea temperaturilor optime, conducand in timp la degradarea si/sau disparitia habitatelor alpine si/sau subalpine din anumite locuri. Aceste mutatii atrag dupa sine si migrarea unor specii de animale, insa, in lipsa habitatului corespunzator, si acestea vor tinde sa dispara la nivel local. Daca luam ca exemplu cazul pastravului, aceasta specie este dependenta de raurile curate si bine oxigenate. Cum oxigenarea apelor este dependenta in principal de temperaturile scazute, o incalzire a climei ar putea impinge tot mai sus aceasta specie, culminand in final cu disparitia ei de pe anumite tronsoane. Efecte mai pregnante sunt asteptate in anumite areale stepice, din sudul si sud-estul Romaniei, unde deficitele de apa sunt prognozate a se accentua semnificativ in viitor, lasand cale libera, in unele areale, spre desertificare.
Impactul asupra Oceanului Planetar
In esenta trebuie sa fim constienti ca traim intr-o lume legata de legile fizicii, afirma Alain Buis. Aceste reguli fac ca la temperaturi de peste 0°C, gheata, inclusiv cea aflata in regiunile polare, incepe sa se topeasca, iar daca volumele topite nu sunt compensate de cantitati echivalente provenite din ninsori, apa rezultata conduce la cresterea nivelului Oceanului Planetar.
Autorii raportului constata ca nivelul marii va continua sa creasca chiar daca reusim sa limitam cresterea temperaturii la 1,5°C, deoarece caldura stocata deja in oceane determina expansiunea termica/dilatarea acestora. Conform unui studiu din 2018, bazat pe 25 de ani de monitorizare satelitara, cresterea nivelului Oceanului Planetar nu are o rata constanta asa cum se credea anterior, accelerandu-se progresiv in timp. Daca rata cresterii nivelului oceanelor continua sa se schimbe in acest ritm, nivelul marii va creste cu 0,65 m pana in 2100, suficient pentru a provoca probleme semnificative comunitatilor expuse, din regiunile litorale. Daca incalzirea ar atinge 2°C la orizontul anilor 2030-2050, mai mult de 70% din spatiile litorale ale Pamantului vor experimenta cresteri ale nivelul marii cu mai mult de 0,2 m, ducand la sporirea riscului de inundare litorala, eroziunea plajelor, salinizarea surselor de alimentare cu apa si alte efecte negative asupra oamenilor si ecosistemelor riverane. Incetinirea ritmului de crestere a nivelului Oceanului Planetar ar permite oamenilor si sistemelor ecologice sa se adapteze mai bine. In Romania sunt vizate, in special, spatiile din jumatatea nordica a litoralului, dar mai ales Delta Dunarii, unde altitudinea medie este de ordinul zecilor de centimetri.
Cercurile rosii de pe aceasta harta arata localizarea si dimensiunea mai multor zone moarte ale planetei noastre. Punctele negre arata unde au fost observate zonele moarte, dar dimensiunea lor este necunoscuta. (Sursa: NASA Earth Observatory)
Limitarea incalzirii la 1,5°C ar reduce acidifierea oceanelor si scaderea nivelului de oxigen – fenomene cu riscuri semnificative pentru biodiversitatea marina, dar si pentru activitati precum pescuitul. Oceanele vor deveni mai acide datorita concentratiilor mai mari de dioxid de carbon, cu impact negativ asupra unei game largi de specii, de la alge si corali, pana la pesti. Pe fondul cresterii temperaturii apelor marine si nu numai, nivelurile de oxigen din ocean vor scadea si ele, ducand la aparitia asa-numitelor „zone moarte”, unde nivelurile scazute de oxigen din apele mai adanci nu vor sustine o buna parte din viata acvatica.
La o incalzire de 1,5°C, oamenii de stiinta care au elaborat raportul special IPCC se asteapta ca Oceanul Arctic sa fie lipsit de gheata, periodic, in timpul verii. Pierderea ghetii marine va avea un impact asupra habitatelor multor organisme, de la fitoplancton, pana la mamifere mari, cum ar fi ursii polari si balenele.
La o incalzire de 1,5°C, nisele ecologice ale multor specii marine vor tinde sa se deplaseze spre latitudini mai mari, aparand in locul ecosistemelor existente altele noi. Aceasta relocare a speciilor va avea in mare parte efecte negative pentru oameni, chiar daca unele zone vor avea castiguri pe termen scurt (pescuitul la latitudinile inalte ale emisferei nordice). In ansamblu, insa, pescuitul si acvacultura vor fi mai putin productive. Aceste riscuri vor fi semnificativ mai mari la incalzirea de 2°C.
Multe ecosisteme marine si costiere vor fi expuse riscului de pierdere ireversibila la o incalzire de 2°C. Unele ecosisteme, precum cele asociate recifelor de corali, sunt mai putin capabile ,,sa se miste’’ si, prin urmare, sunt printre cele mai amenintate. Dupa cum se vede si in imaginea de mai jos, coralii sunt afectati si la ora actuala, degradandu-se intr-o maniera fara precedent in anumite locuri. Incalzirea si acidifierea oceanelor, precum si furtunile mai intense vor face ca recifele sa fie afectate intr-o pondere semnificativa (70-90%) la o crestere a temperaturii de 1,5°C, devenind aproape inexistente la 2 °C.
Coral albit (in prim plan) si coral viu (fundal) in Insulele Keppel, Marea Bariera de Corali (Sursa: Creative Commons Attribution 3.0)
Pierderea lor ar reduce semnificativ biodiversitatea din aceste regiuni si ar avea un impact direct asupra a jumatate de miliard de oameni din intreaga lume. Multe comunitati depind de recifele de corali pentru hrana, mijloace de trai, protectie costiera, turism si alte servicii ecosistemice. Degradarea mangrovelor este un scenariu evidentiat la atingerea ambelor praguri de temperatura. Astfel de ecosisteme isi reduc capacitatea de a servi drept bariere naturale care asigura protectie litorala impotriva furtunilor si a valurilor, pe fondul cresterii nivelului Oceanului Planetar.
Mangrove (Sursa: https://earth.org/mangrove-trees-could-disappear-by-2050-if/)
In contextul cresterii temperaturii medii la nivel global, nu putem vorbi despre un impact localizat al schimbarilor climatice. Este evident ca acestea afecteaza intregul ecosistem global. Din acest motiv, este de datoria fiecaruia dintre noi sa ne aducem contributia la eforturile de limitare a ratei de crestere a temperaturilor globale, pentru asigurarea sustenabilitatii sistemului planetar.
Articol prezentat de Dr. Viorel Arghius, cercetator infoclima.ro, platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.
