Caută
  • Infoclima.ro

Cum ne incalzesc banii… atmosfera

sau cum Influenteaza sectorul financiar schimbarile climatice


Desi nu este printre cei mai mari poluatori directi, sectorul financiar-bancar este unul dintre actorii cheie in cadrul procesului de decarbonizare. Fara sustinerea financiara a marilor banci, noile proiecte de minerit sau extractia de petrol si gaze nu ar fi posibile. In acest sens putem observa ca gigantii financiari globali desi par sa subscrie agendei de reducere a poluarii cu carbon, in realitate fac inca destul de putin pentru a produce un impact major. Acest lucru se poate schimba in decadele urmatoare odata cu cresterea presiunii politice internationale si cresterea competitivitatii sectorului regenerabil.


Conform unui studiu realizat de The Carbon’s Majors Database, cele mai mari 100 companii ale lumii sunt responsabile pentru 71% din totalul emisiilor gazelor de sera la nivel global. De asemenea peste jumatate din emisiile la nivel industrial sunt cauzate de 25 de companii/entitati de stat (China Coal, ARAMCO, Gazprom, Exxon s.a). Totusi se pare ca subiectul finantarii acestor poluatori giganti este inca putin discutat.


Cu toate că avem o susținere declarată a instituțiilor financiare Europene de a susține tranziția spre o economie fără emisii de carbon, realitatea investițiilor financiare arată diferit conform celor de la Reclaim Finance.


Cazul HSBC este detaliat destul de amanuntit de cei de la Reclaim Finance, astfel fiind unul din cele mai largi grupuri bancare, HSBC declara la inceputul lui 2021 ca planuieste sa reduca treptat investitiile in exploatarea carbunelui pana in 2040. Totusi articolul publicat de Reclaim Finance arata ca HSBC a investit peste 15 miliarde USD in companii ce se ocupa cu exploatarea carbunelui, desi compania a declarat repetat ca are o strategie de a ajunge la stadiul de net 0 emisii de carbon pana in 2050.


Mai mult, conform celor de la Reuters, HSBC va acorda imprumuturi in valoare totala de 5 miliarde USD Emiratelor Arabe Unite pe o perioada de 2 ani. Aceste imprumuturi sunt pentru a ajuta cele mai mai importante companii din Emirate intr-o economie afectata de efectele pandemiei in 2020. Este foarte posibil ca o buna parte a acestor imprumuturi sa fie directionate catre investitiile in petrol si gaz realizate de companii precum Abu Dhabi National Oil Company si Dana Gas PJSC.


Un articol publicat de cei de la The Guardian UK arata ca HSBC are active investite intr-o firma ce planuieste construirea a peste 70 de centrale termice pe carbune in 11 tari din Africa si Asia. Rainforest Action Network (RAN) au documentat lunga istorie a marilor banci din SUA si Europa si a finantarii marilor poluatori. Cateva cazuri notorii sunt Nigeria LNG Limited si suportul acordat de Deutsche Bank, BNP Paribas s.a ; Offshore Cape Three Points in Ghana finantat in parte de Standard Chartered, HSBC, Bank of China.


Lucy Pinson, fondatoare si director executiv al Reclaim finance, declara cu privire la acest subiect ca pe scena internationala Guvernul Marii Britanii doreste sa conduca efortul unei abandonari globale a carbunelui, insa sectorul financiar pare sa nu fi primit inca notificarea”. Din top 5 al celor mai importante banci in Marea Britanie (Barclays, HSBC, Standard Chartered, Lloyds si Natwest) desi toate au, cel putin la nivel declarativ, strategii pentru a atinge net 0 emissions niciuna nu are politici active de excludere a dezvoltatorilor in carbune. In Februarie 2021 Client Earth au cerut ca HSBC sa publice o strategie transparenta cu telurile companiei pe termen scurt, mediu si lung pentru a reduce treptat si elimina intr-un final investitiile in combustibili fosili.”

Sursa: Reclaim Finance


Bank of China - Un alt actor important in discutia finantarii schimbarilor climatice

In listele celor de la Rainforest Action Group, Banca Nationala a Chinei apare ca finantator cheie in multe proiecte de infrastructura miniera si petroliera din Africa si Asia. Printre acestea se numara Offshore Cape Three Points in Ghana, Complexul Energetic Jawa 9 and 10 (2000 MW) din provincial Banten in Indonesia, Nigeria LNG Limited (NLNG) in Finima, Nigeria, Centrala Termica EMBA Hunutlu din Turcia (1320 MW). In ultimul deceniu China a urmarit sa isi creasca sfera de influenta mai ales in zone bogate in resurse naturale din Africa, iar prezenta sa in proiecte mari de infrastructura a devenit din ce in ce mai vizibila. Bank of China reprezinta o parte esentiala a planurilor regimului comunist de la Beijing a carei economie este nr.2 in lume. Insa spre deosebire de bancile din America si Europa unde teoretic guvernele pot forta bancile prin intermediul legislatiei sa adopte masuri cu privire la finantarile carbunelui si hidrocarburilor, este neclar ce actiuni concrete pot fi luate impotriva principalei institutii bancare din China.


10 reguli pentru o reducerea finantarii proiectelor poluante. Raportul publicat de Reclaim Finance: City of Coal, the Climate Crimes of UK finance prezinta un plan cu 10 reguli pentru a forta sectorul financiar sa abandoneze carbunele si investitiile aferente.

  1. Suportul financiar trebuie taiat pentru mine si centrale energetice pe carbune existente sau care sunt in planificare.

  2. Excluderea/suspendarea grupurilor financiare care continua finantari legate de industria carbunelui.

  3. Introducerea unui moratoriu asupra serviciilor financiare legate de companii care vand echipament destinat proiectelor miniere noi.

  4. Privarea de finantare sau excluderea companiilor a caror mai mult de 20% din profituri sunt generate de extragerea carbunelui (inclusiv pentru energie electrica provenita din carbune).

  5. Angajament pentru eliminarea serviciilor pentru finantarea investitiilor (inclusiv in domeniul asigurarilor) pentru industria termo-energetica, termenul limita fiind 2030 in UE si 2040 in restul lumii.

  6. Fortarea companiilor din sectorul financiar sa adopte intr-un an, un plan concret individual pentru inchiderea treptata a portofoliilor cu active legate de exploatarea carbunelui. Acest plan ar necesita un orar aliniat cu obiectivele tratatului climatic de la Paris.

  7. Solicitarea companiilor sa inchida (fara sa vanda ) active in investitii cu carbuni.

  8. Utilizarea a “Global Coal Exit List” pentru a identifica planurile companiilor financiare in sectorul investitiilor in carbune.

  9. Aplicarea acestor politici sa fie uniforma cu impact asupra tuturor serviciilor financiare, inclusiv eventuali subsidiari

  10. Masurile enumerate anterior trebuie implementate fara compromisuri sau lacune legislative.

Raportul Bancii Central Europene: Contribuie bancile la exacerbarea schimbarilor climatice?

Intr-un raport publicat in Mai 2021 Banca Europeana Centrala punea o intrebare foarte importanta: Alimenteaza bancile schimbarile climatice? Raportul arata faptul ca marea majoritate a bancilor europene au realocat credite destinate initial companiilor poluatoare. (Nota: Dupa la data de 31 Decembrie 2020 bancile din Marea Britanie fac parte din studiul BEC. Ce este neclar, dat fiind faptul ca banci precum HSBC si Barclays au activitate financiara in tari UE precum Luxemburg, daca investitiile acestora sunt luata de asemenea in considerare per ansamblu in perioada post- Brexit.) Cert este ca cele 5 banci principale ale Marii Britanii (Barclays, HSBC, Standard Chartered, Lloyds si Natwest) au acordat imprumuturi si investit 314 miliarde $ USD de la adoptarea Tratatului climatic de la Paris in Decembrie 2015 (sursa pg. 26 City of Coal report).


Raportul mai arata ca dupa retragerea semnalata de Donald Trump in 2017 a Statelor Unite din Tratatul Climatic de la Paris imprumuturile bancilor europene catre companii poluatoare din Statele Unite au scazut insa nu cu mult (~2.38%). Astfel, dupa ratificarea tratatului climatic de la Paris ponderea imprumuturilor catre companii poluatoare a scazut cu aproximativ 3% in ultimii 6 ani. Per total este o scadere infima partial atribuita unei administratii volatile Americane in timpul mandatului lui Donald Trump (2016-2020) iar in ritmul actual pana in 2050 scaderea ar fi de ~15%.


Studiile in acest caz sunt putine, iar datele existente ilustreaza faptul ca progresul in fortarea colosilor bancari sa renunte la finantarea marilor poluatori este foarte lent. Spre deosebire de sectorul bancar comercial unde pot exista trenduri ale consumatorilor ce pot dirija o banca sau institutie financiara sa adopte masuri pro-verzi, sectorul de corporate banking necesita legislatie precum Glass–Steagall sau Dodd-Frank.


Puterea bancilor este semnificativa si poate influenta traiectoria schimbarilor climatice in acest secol

Fara indoiala institutiile financiare joaca un rol important in discutia schimbarilor climatice din doua perspective. Prima este finantarea marilor poluatori in general, fie ca vorbim de firme de constructii sau companii subsidiare celor mai mari poluatori la nivel global precum Coca-Cola. A doua perspectiva este mult mai evidenta fiind legata de exploatarea si procesarea carbunelui, petrolului si gazului. Cele mai mari banci si grupuri financiare din Marea Britanie au active si investitii in valoare de miliarde de dolari in astfel de companii. Mai mult, aceste companii financiare urmaresc in mod activ sa investeasca in combustibili fosili in regiuni ale lumii cu putine reguli si restrictii, tari cu economii emergente in Africa si Asia sau tari ale caror economii depind aproape integral de exportul de petrol precum Arabia Saudita sau UAE. In ultimii 3 ani, conform celor de la Green Peace UK, sectorul bancar a investit la nivel global 1900 miliarde USD in combustibili fosili comparativ cu doar 129.7 miliarde USD in proiecte pentru dezvoltarea energiei regenerabile.


Acest subiect al investitiilor in combustibili fosili va fi dezbatut la conferinta Natiunilor Unite COP 26 din Glasgow in Noiembrie. Este clar ca singura modalitate de a reglementa activitatea acestor companii este prin legislatie atat la nivel statal cat si la nivel de bloc comunitar economic (UE, NAFTA/USMCA, MERCOSUR) si global. In Marea Britanie planuri legislative precum Revolutia industriala verde au devenit din ce in ce mai populare. De asemenea in Statele Unite adoptarea unui Green New Deal care ar impune reglementari stricte asupra sectorului financiar si ale investitiilor in combustibili fosili, ar fi sustinuta de o majoritate a electoratului American (conform datelor de la Data For Progress). Este posibil ca in decursul acestui deceniu sa vedem mari grupuri financiare sa abandoneze treptat investitii in carbune,petrol si gaz datorita nerentabilitatii acestora in viitor si sa redirectioneze resurse financiare catre proiecte verzi la scala industriala.

Articol prezentat de infoclima.ro, platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.


Autor: Vlad Radu Zamfira (Master of Arts Archaeology & History, Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland), Contributor Info Clima. Subiecte: politici in USA & EU referitoare la climate change si impactul acestora. Analiza asupra Green New Deal in USA si Europa. Politici sustenabile in Scotia legate de industria berii, whiskiului si producerea de energie regenerabila. Arheologie costala si impactul schimbarilor climatice asupra comunitatilor costale.



10 afișare0 comentariu