Caută
  • GuerrillaVerde

Educatia pentru mediu in Romania – o provocare deschisa

Sistemul de invatamant din Romania este deficitar. Avem la dispozitie o multime de indicatori si studii care, luate impreuna, sustin ferm aceasta afirmatie. Abandonul scolar are valori dintre cele mai ridicate din UE, aproape jumatate dintre tineri sunt analfabeti functional in testele internationale realizate de OECD (PISA), iar universitatile din Romania sunt in afara primelor 500 de pozitii in toate clasamentele recunoscute.


De ce conteaza calitatea scolii? Sunt invocate frecvent doua categorii de argumente.

In primul rand, procesul educational este un determinant puternic al stabilitatii si calitatii democratiei. In al doilea rand, sistemul educational are si un puternic impact asupra dezvoltarii economice si sociale.


Devine tot mai vizibila o a treia categorie de argumente: scoala poate sa contribuie la formarea de cunostinte, deprinderi si norme in favoarea protejarii mediului. Este adevarat ca exista suprapuneri importante intre cele trei directii–educatie pentru democratie, pentru sofisticare tehnologica si pentru mediu–, dar acestea nu sunt complete. Sistemele educationale din regimurile autoritare tind sa puna accent doar pe partea de educatie STEM (stiinta, tehnologie, inginerie, matematica).


In acelasi timp, avem si societati democratice unde efectele educatiei scolare asupra intelegerii problemelor de mediu sunt modeste. Este notabil cazul Statelor Unite, unde atitudinile fata de schimbarea climatica ”au inghetat” la nivelul anului 2016, iar perspectivele asupra mediului sunt determinate intr-o masura tot mai mare de afilierea politica.


In SUA perspectiva asupra schimbarilor climatice este determinata intr-o mare masura de afilierea politica.


Mai mult, si cu totul surprinzator, in randul americanilor care se autoidentifica drept republicani (aprox. 25% din populatie), procentajul celor care afirma ca sunt ”foarte ingrijorati de schimbarea climatica” scade odata cu cresterea nivelului de educatie.


Tot in SUA, procentajul respondentilor care afirma ca sunt ”foarte ingrijorati” de schimbarea climatica scade odata cu cresterea nivelului de educatie in randul republicanilor.


Explicatia relatiei diferite intre educatie si perspectiva asupra climei intre republicani si democrati este, pe scurt, urmatoarea: persoanele educate tind sa adere mai puternic la pozitia oficiala a taberei din care fac parte—pro-mediu in cazul democratilor, scepticism fata de perspectiva schimbarii climatice pentru republicani. Astfel, in acest caz, afilierea politica bate raportarea critica fata de rezultatele stiintifice chiar si in cazul celor cu nivel ridicat de educatie.


Cazul Statelor Unite este departe de a fi singular. Brazilia este un alt exemplu, iar in proximitatea Romaniei este notabila situatia Poloniei, unde ministrul de externe Witold Waszczykowski afirma acum cativa ani ca se opune unei lumi care este ”un amestec de culturi si rase, alcatuite din ciclisti si vegetarieni, care folosesc doar energie regenerabila si se opun insemnelor religioase”.


Cum sta in Romania in privinta atitudinilor fata de clima?


Un studiu realizat in 2019 asupra tinerilor din 10 tari din Sud Estul Europei arata o proportie relativ redusa a celor care cred ca ”poluarea si incalzirea globala nu sunt ingrijoratoare”, de 21%, valoare mai ridicata decat in Slovenia (14%), Croatia (16%) si Bulgaria (16%), si mai scazuta decat in Albania, Kosovo, Bosnia-Hertegovina, Serbia si Montenegro.


In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de educatie si atitudinile fata de problemele de mediu, aceasta are semnul asteptat: proportia celor care nu sunt ingrijorati este de trei ori mai mare in randul celor fara liceu absolvit decat a celor cu studii post-universitare.


Din fericire, atitudinile fata de mediu nu au devenit parte a unui razboi cultural similar cu cel din Statele Unite si Polonia. Sunt insa cateva semne de ingrijorare. In primul rand, nivelul scazut de educatie stiintifica creste vulnerabilitatea fata de dezinformare, fapt ilustrat de cercetarile asupra stirilor false in contextul crizei medicale provocate de Covid-19, iar Romania are un nivel scazut de literatie stiintifica. In plus, expunerea populatiei la cunostinte noi este intre cele mai modeste: proportia celor care au citit cel putin o carte in ultimele 12 luni era de 30% (in 2011, in scadere fata de 2007), cea mai redusa din UE, la un nivel egal cu al Turciei.


In acelasi timp, Romania are parte de suficiente voci publice ale scepticismului climatic. Doua ilustrari in acest sens. Astfel, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR scria recent intr-o postare pe Facebook: “Nu cred ca omul poate sa influenteze clima la nivel global. Nu cred ca poate sa o deterioreze, dupa cum nu cred ca poate sa o imbunatateasca.”


Un alt exemplu este cel al lui Constantin Cranganu, profesor de geofizica si geologia petrolului la Brooklyn College, The City University of New York, care este cel mai activ autor al platformei online Contributors. Contributiile sale, extrem de diverse si intesate de referiri stiintifice, au in comun cateva teme: (1) incalzirea globala este un fenomen incert, (2) modelele folosite pentru predictii climatice au erori care le fac inutilizabile, si (3) contributia umana asupra climei este neglijabila. Aceste argumente sunt demontate intr-o analiza detaliata realizata de Mihai Dima, profesor de fizica atmosferei si a globului la Universitatea din Bucuresti, insa cu o vizibilitate mult sub cea a seriei de zeci de articole scrise de Cranganu.


In concluzie, scoala din Romania are nevoie de o investitie serioasa in formarea unor abilitati de gandire critica si gandire stiintifica, precum si in dezvoltarea unor abilitati de colaborare si a empatiei. Aceste schimbari ar avea un efect pozitiv asupra calitatii democratiei, a dezvoltarii economice si sociale, si, nu in ultimul rand, asupra formarii unei culturi favorabile protejarii mediului.

Articol prezentat de Prof. Dr. Gabriel Bădescu, contributor infoclima.ro, platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.



20 afișare0 comentariu