Caută
  • Infoclima.ro

“Fake news”, dezinformarile si schimbarile climatice

Pentru multi, retelele de socializare au devenit principala sursa de informare. Acest lucru nu este de mirare, avand in vedere ca anul 2020 este primul an din istoria omenirii cand peste jumatate din populatia planetei a accesat retele de socializare, iar acest numar continua sa creasca. In Romania, din cele peste 15 milioane de utilizatori de internet, 11 milioane detin un cont pe o retea de socializare pe care il folosesc, in medie, peste 2h pe zi.

Din pacate, calitatea informatiilor raspandite pe retelele de socializare este de multe ori indoielnica, ducand mai degraba la dezinformare. Se vorbeste tot mai des despre „fake news” (stiri false), in special in contextul pandemiei COVID-19, insa aceasta problema este relevanta si in cazul schimbarilor climatice. Stirile false includ atat articole si informatii false, precum si articole care contin informatii adevarate, insa nu sunt 100% veridice.


Ce este dezinformarea?


Diferente intre termenii englezesti „misinformation” si „disinformation” In limba engleza exista doua cuvinte pentru termenul dezinformare. Cercetatorii definesc misinformation drept „informatii inselatoare care sunt create si raspandite, indiferent daca exista intentia de a insela”, pe cand disinformation este „informatia inselatoare care este creata si raspandita cu intentia de a insela”.


Astfel, dezinformarea in contextul schimbarilor climatice include actiuni de discreditare a cercetarilor stiintifice din domeniu, punand la indoiala teorii si observatii deja acceptate in comunitatile stiintifice, si oferind uneori interpretari alternative si eronate. Desi majoritatea actiunilor de dezinformare este asociata cu negarea si atitudinea sceptica a informatiilor stiintifice, informatiile alarmante care exagereaza observatiile existente si/sau interpretarea lor se incadreaza tot in categoria dezinformarii.


Un exemplu de dezinformare este postarea presedintelui Donald Trump in care afirma: „Aveti grija si incercati sa ramaneti in casa. O mare parte a tarii sufera din cauza unei cantitati grozave de zapada si aproape un record de temperaturi joase. Uimitor cat de mare e acest sistem. Nu ar fi rau sa avem un pic din incalzirea aia globala chiar acum!”

Aceasta este doar una din numeroasele afirmatii facute de presedinte prin care neaga sau discrediteaza schimbarile climatice, probabil din simplul motiv ca nu intelege diferenta dintre vreme si clima. Aceasta postare a primit peste 100.000 aprecieri si a fost re-distribuita de peste 48.000 ori. Probabil o buna parte din cei care au preluat mesajul presedintelui, nu au stiut ca informatia este eronata (doar pentru ca este frig afara acum, nu inseamna ca nu exista incalzire globala), redistribuirile lor putandu-se incadra in categoria de „misinformation”.


De unde provine?

Cercetarea stiintifica care a stat la baza acestui articol vorbeste despre o retea a dezinformarii care include finantatorii, producatorii dezinformarii, precum si propagandistii – cei cu putere de influenta, dar si publicul larg.


Rețeaua dezinformării privind schimbările climatice în baza graficului prezentat de Kathie „Treen, Hywel Williams și Saffron O’Neill.


Finantatorii sunt in principal actorii corporativi si filantropici care au un interes direct in discreditarea informarii corecte a publicului larg. Printre ei se numara mai ales persoanele si companiile din industriile de combustibili fosili, carbune, automobile, precum si politicieni conservatori, in special in SUA.


Spre exemplu, ExxonMobil, una dintre cele mai mari companii din industria petroliera, a fost acuzata ca a indus in eroare publicul cu privire la schimbarile climatice. Acest raport demonstreaza diferenta dintre ce se stia in interiorul industriei, si ceea ce s-a comunicat, inca din anii 70. Una dintre strategii a fost minimalizarea contributiei combustibililor fosili la incalzirea globala si exagerarea incertitudinilor in aceasta privinta:


”…se desfasoara un efort multinational, sub auspiciile Organizatiei Natiunilor Unite, pentru a reduce utilizarea combustibililor fosili, pe baza teoriei nedovedite ca acestea afecteaza climatul pamantului.” (extras din publicatia ExxonMobil, 1996, Incalzirea globala: cine are dreptate? Aspecte despre o dezbatere care au dat nastere mai multor intrebari decat raspunsuri)

In ciuda acestei afirmatii, pana la mijlocul anilor 90, oamenii de stiinta ajunsesera la un consens, afirmand cu certitudine ca schimbarile climatice se produc si au cauze antropogenice. Documente interne ale companiei ExxonMobil arata ca si cercetatorii lor erau constienti de pericolele schimbarilor climatice cauzate de oameni prin folosirea produselor companiei. Cu toate acestea, compania si-a concentrat resursele in campanii de dezinformare.


Acestia sunt cei ce finanteaza grupurile care produc si difuzeaza informatii eronate, preluate mai apoi de oameni influenti precum mass-media, politicieni si bloggeri proeminenti. De acolo, dezinformarea se propaga, fiind preluata de publicul larg si distribuita pe canalele de socializare.


Un exemplu – similar cu postarile presedintelui Trump – este cazul senatorului James Inhofe care a adus de afara un bulgare de zapada intr-o sedinta a senatului pentru a demonstra ca se exagereaza atunci cand se vorbeste despre incalzirea globala.


De ce se raspandeste dezinformarea pe retelele de socializare?


Cercetatorii ce studiaza subiectul mentioneaza trei cauze principale:

„Omofilia” (tendinta naturala a oamenilor de a se asocia cu persoane cu care au ceva in comun),

„Polarizarea” (impartirea in grupuri, opinii sau credinte puternic contrastante) si

„Camerele cu ecou” (medii sau grupuri in care nu exista posibilitatea de dezbatere si aceleasi idei si informatii (re-)circula, intarind credintele membrilor).


Aceste procese au la baza o combinatie de factori umani si tehnologici. Astfel, studii anterioare au aratat ca ideologiile si valorile personale, precum si normele sociale determina atitudinea oamenilor fata de schimbarile climatice. Acesti factori ne determina sa facem parte dintr-un anumit grup, atat in viata reala, cat si online, si influenteaza alegerea surselor de informare. De altfel, cu totii suferim (in proportii variabile) de „tendinta de confirmare” (confirmation bias) – acea inclinare de a cauta, interpreta, favoriza si reaminti informatiile care ne confirma sau sustin credintele anterioare. Astfel, daca o persoana din grupul nostru de apropiati sau o persoana pe care o respectam promoveaza o informatie falsa, sansele sa o credem (si sa o reproducem) cresc considerabil.


Toti acesti factori sunt maximizati pe retelele de socializare, unde algoritmii sunt ganditi sa faca recomandari de continut si asocieri (cu grupuri sau alti utilizatori) pe baza preferintelor exprimate anterior (algorithmic bias). Astfel, in cazul in care nu intervenim constient in aceste procese, sansele sa intram in contact cu oameni sau idei opuse credintelor sau valorilor noastre sunt diminuate.


Informatii raspandite de roboti


Botii – acele programe sau conturi care ajuta la automatizarea anumitor procese – par sa joace un rol cheie in raspandirea stirilor false si a dezinformarii. Desi poate fi complicat de demonstrat ca sursa postarilor este un bot, exista un cumul de semne care pot determina provenienta informatiilor (ex. rata mare de postari si la intervale regulate, repetarea acelorasi postari, conturi cu informatii biografice putine sau poze de profil false, etc.). Aceste conturi automatizate par sa fi fost folosite in momente importante pentru a influenta opinia publica, distorsionand alegeri precum cele prezidentiale din SUA sau referendumul pentru Brexit.


In contextul dezinformarii despre schimbarile climatice, cercetatorii si site-urile dedicate identificarii botilor (precum Bot Sentinel sau Botometer) au confirmat o activitate neobisnuita a botilor in cel putin doua instante importante: anuntul presedintelui Trump de a retrage SUA din Acordul de la Paris si dezbaterea politica a crizei climatice organizata de CNN pentru politicienii americani democrati. In cel de-al doilea caz, diverse conturi au postat informatii exagerate sau scoase din context, spunand, spre exemplu:


„Pozitia democratilor este interzicerea paielor, portionarea carnii noastre, luarea armelor noastre, luarea masinilor noastre, avortarea la scara masiva pentru controlul populatiei si toate acestea, astfel incat sa putem muri din cauza schimbarilor climatice in 11 ani”.

Desi exista suficiente dovezi ca mediul inconjurator si biodiversitatea sunt grav afectate de consumul de plastic, sau ca reducerea productiei si a consumului de carne ar putea ajuta la reducerea gazelor cu efect de sera (si la imbunatatirea starii de sanatate), actiunile si politicile in aceasta directie tind sa caute un echilibru pentru a oferi alternative si a asigura libertatile individuale. Cu toate acestea, mesaje alarmiste precum cel mentionat propaga ideea ca actiunile pentru protejarea climatului au efecte catastrofale pentru oameni si democratie. Ele pot fi preluate si/sau distribuite de catre conturi automatizate pe toate retelele de socializare, inclusiv Facebook, Twitter si YouTube.


Ce fac retelele de socializare pentru a opri stirile false?


Toate cele trei retele mentionate si-au exprimat dorinta de a reduce numarul de informatii false de pe platformele lor, insa aceasta provocare este deosebit de grea intrucat este apogeul discutiilor despre libertatea de exprimare. Spre exemplu, YouTube a anuntat in 2019 ca va sterge videoclipurile care

„sustin ca un grup este superior pentru a justifica discriminarea, segregarea sau excluderea pe baza unor calitati precum varsta, sexul, rasa, casta, religia, orientarea sexuala sau statutul de veteran”,

si continut care promoveaza ideologia nazista sau neaga evenimente bine documentate precum Holocaustul.


In iunie 2020, Twitter a inceput sa avertizeze utilizatorii despre anumite informatii false sau manipulate, precum cele publicate de presedintele Trump in timpul protestelor Black Lives Matter pentru justitia rasiala.


De curand, atat Facebook, cat si Twitter au intervenit pentru a sterge sau ascunde postarea presedintelui american care spunea ca virusul COVID-19 este mai putin letal decat gripa. Trump a postat acest lucru desi situatia pandemiei evolueaza constant, iar medicii si cercetatorii de la Universitatea John Hopkins afirma ca virusul COVID-19 ar putea fi de pana la 10 ori mai letal decat gripa.


Aceste exemple demonstreaza intentia canalelor de socializare de a opri dezinformarea, insa in privinta schimbarilor climatice actiunile sunt mult mai reduse. Un studiu care a analizat 200 de videoclipuri pe tema schimbarilor climatice de pe YouTube selectate aleatoriu a aratat ca peste 50% dintre acestea raspandesc teorii conspirationiste si informatii false, fara fundament stiintific. Cu toate acestea ele sunt permise si atrag un numar mare de vizualizari. Si Facebook a anuntat de curand lansarea Centrului sau de Informare in Stiinta Climei – o pagina Facebook cu informatii verificate despre clima, precum si cu anumite actiuni pe care oamenii le pot face zi de zi pentru a combate schimbarile climatice. Cu toate acestea, reteaua de socializare a fost aspru criticata de oamenii de stiinta pentru masurile limitate in controlarea informatiilor false deja raspandite, si pentru minimalizarea efectelor negative ale schimbarilor climatice.


Ce poate face fiecare dintre noi?


Avand in vedere ca platformele de socializare nu sunt cea mai sigura sursa de informare, si ca interventiile de reducere a dezinformarii raman deocamdata limitate, este important ca fiecare dintre noi sa ramana vigilent si sa practice gandirea critica.

1. Semnale de alarma evidente: stiri senzationaliste si explicatii banale pentru probleme complexe

Primul pas este sa privim atent si critic informatia primita si sa identificam anumite caracteristici tipice stirilor false. Spre exemplu, acest articol mentioneaza nevoia pastrarii unei doze de scepticism atunci cand o anumita postare face o declaratie senzationalista, cu impact emotional puternic, sau cand ofera o explicatie banala, simplista, pentru probleme deosebit de complexe – precum schimbarile climatice. Semne de intrebare ar trebui sa ne punem si cand identificam greseli de gramatica si/sau ortografie.


2. Autori si surse: ce expertiza au?

Un alt pas esential in a ramane bine informati este verificarea autorilor si a surselor pe care se bazeaza, atunci cand acestea sunt indicate. E important sa stim cine este autorul, pentru a intelege care este intentia sa, precum si expertiza pe care o are in domeniul despre care posteaza. In plus, absenta clara a surselor de unde provine informatia poate fi un semnal de alarma. Spre exemplu, nu este suficient sa spunem ”cercetatorii englezi au descoperit” fara sa indicam exact despre care cercetatori este vorba.


3. Verificarea informatiei in alte locuri

Un ultim pas pe care trebuie sa il parcurgem este verificarea informatiei. Putem face acest lucru printr-o simpla cautare pe internet, pentru a vedea daca stirea a fost preluata de alte site-uri si daca exista o alta interpretare a informatiilor. Exista si site-uri specializate in acest sens. Spre exemplu, echipa Factual este primul site din Romania care verifica veridicitatea politicilor si a declaratiilor publice din Romania. Dedicat strict schimbarilor climatice, exista foarte multe surse oficiale care pot fi consultate, acestea fiind actualizate mereu pe baza celor mai noi cercetari stiintifice (NASA, FactCheck.org, Snopes).


In final, fiecare dintre noi are dreptul de a ramane informat, precum si responsabilitatea de a nu raspandi informatii false, indiferent de intentia initiala.

Articol prezentat deDr. Lorena Axinte, cercetator infoclima.ro,platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.

5 afișare0 comentariu