Caută
  • Infoclima.ro

Impactul caniculei asupra economiei - exemplul Clujului

(Acest material este scris pe baza articolului stiintific The impact of heat waves on surface urban heat island and on local economy in Cluj-Napoca City, Romania, publicat in anul 2018 in revista Theoretical and Applied Climatology, 133 (3–4), 681–695. DOI: 10.1007/s00704-017-2196-4. Autori: Ioana Herbel, Adina-Eliza Croitoru, Adina Viorica Rus, Cristina Florina Rosca, Gabriela Victoria Harpa, Antoniu-Flavius Ciupertea, Ionut Rus


In vara anului 2015 in Cluj-Napoca au fost inregistrate trei valuri de caldura. Ca urmare a acestora s-a calculat o pierdere potentiala estimata la circa 38.2 milioane EUR, pierdere datorata diminuarii productivitatii muncii. La acest tip de pierderi trebuie adaugate costurile ridicate pentru energie electrica consumata si impactul asupra sanatatii umane, in general.


Desi exista mai multe definitii la nivel international, in general, valurile de caldura sunt considerate evenimente meteorologice extreme caracterizate prin temperaturi ale aerului considerabil mai ridicate decat valorile normale ale perioadei in care se produc si care dureaza cel putin trei zile consecutive.


In perioada de vara, in zonele urbane, acestea pot fi intensificate de prezenta spatiilor construite. Geometria spatiului, densitatea cladirilor de piatra si beton, lipsa spatiilor verzi si proprietatile termice ale suprafetelor urbane (ex. capacitatea asfaltului, a trotuarelor si a cladirilor de a absorbi si mentine caldura in timpul zilei si de a o elibera asupra in timpul noptii) conduc la cresteri semnificative ale temperaturii in orase comparativ cu arealele arealele rurale limitrofe, fenomen numit insula de caldura urbana.


In termeni practici, suprapunerea valurilor de caldura peste insula de caldura urbana poate avea un impact major asupra populatiei si mediului inconjurator, dar si asupra mediului socio-economic. Dintre acestea stresul termic cauzat de excesul de caldura este cel mai important.


Un studiu realizat in Berlin si Brandenburg in 2011 a concluzionat ca in timpul valurilor de caldura din 1990 si 2006, cea mai inalta rata a mortalitatii a fost in zonele dens populate din Berlin fata de zonele mai putin populate din aceeasi zona. Consumul mai mare de energie e o alta problema cauzata de prezenta insulelor de caldura urbana si de valurile de caldura deoarece pentru a putea avea o activitate eficienta, birourile, spatiile comerciale si casele trebuie racorite la aproximativ 25° C, crescand astfel consumul de electricitate.


Un impact major al valurilor de caldura este cel economic, aparut ca urmare a scaderii productivitatii muncii, reducand in acest fel productivitatea economica, in general. Un studiu recent analizand impactul valurilor de caldura asupra Australiei a estimat ca scaderea productivitatii si absenteismul cauzat de acest tip de evenimente produc anual pierderi de cel putin 6.2 mld. dolari americani, rezultate din cumularea pierderilor la nivel individual (932 dolari/persoana/an) calculat pentru o in medie de 10 zile/an. Trebuie mentionat totusi si faptul ca aceste pierderi sunt specifice unei regiuni geografice adaptate la conditii de temperaturi ridicate.


In cazul Europei, si mai ales al Romaniei, costul valurilor de caldura poate fi mult mai mare decat in Australia data fiind lipsa experientei in combaterea efectelor negative ale acestor fenomene. Mai mult decat atat, in cazul Romaniei se adauga absenta unei informari corespunzatoare a populatiei in legatura cu consecintele existentei insulelor de caldura urbane care amplifica intensitatea valurilor de caldura, dar si unor aspecte metodologice de emitere a avertizarilor. De exemplu, toate avertizarile de temperaturi extreme (inclusiv cele pentru valuri de caldura) sunt emise pe baza temperaturilor inregistrate/prognozate la statiile meteorologice, situate, de obicei, in afara oraselor, si nu pe baza temperaturilor inregistrate in zonele urbane, acolo unde temperatura creste considerabil sub influenta arealelor construite.


Cum arata valurile de caldura si insula de caldura urbana la Cluj?


In vara anului 2015 in Cluj-Napoca s-au inregistrat trei valuri de caldura (doua in iulie si unul in august) care au totalizat 21 de zile. Dintre acestea, cele din luna iulie au debutat ca valuri de caldura moderate si au atins intensitatea valurilor de caldura severe timp de patru zile consecutive fiecare, in timp ce al treilea, produs in luna august, a debutat ca un val de caldura sever si a atins intensitatea maxima, extrem de sever, in doua episoade de 5 si respectiv 6 zile consecutive. In aer (la umbra si la 2 m inaltime), temperaturile cele mai ridicate au depasit 33 °C in timpul primelor doua valuri de caldura si 35 °C in timpul celui de-al treilea.


Pe baza imaginilor satelitare s-au detectat si temperaturile suprafetelor, in cazul celor trei valuri de caldura. Astfel, in functie de zona orasului, de tipul de tesut urban si de suprafata (construita, asfaltata, zona verde sau acvatica), temperaturile, in jurul orei 12:15, au variat de la mai putin de 25 °C, in arealele impadurite din nordul orasului, in lungul Raului Somes si deasupra arealelor lacustre, la peste 50 °C, in fostele zone industriale din estul orasului sau in arealele comerciale nou construite din periferia vestica a orasului la limita cu comuna Floresti. In general, temperaturile cele mai mari sunt caracterisitice zonelor urbane construite/asfaltate fara vegetatie.


Temperatura suprafetelor obtinuta din imaginea Misiuni LANDSAT in data de 7 iulie 2015 (sursa: Herbel et al., 2018)


Pe aproximativ 29 % din suprafata orasului s-au inregistrat temperaturi extrem de inalte (intre 35.1 si 45 °C la nivelul suprafetei) in cursul primului val de caldura. Suprafata a crescut la 36.1% in cazul celui de-al doilea val de caldura si respectiv la circa 46% in cazul celui de-al treilea si cel mai sever val de caldura din anul respectiv, produs in luna august.


Cum putem calcula impactul financiar/economic?

Este cert ca incidenta temperaturilor ridicate cauzeaza un impact asupra bunastarii locuitorilor. Dar dincolo de impactul manifestat prin disconfort termic, scaderea calitatii aerului sau cresterea consumului de energie si a valorii cosului zilnic prin cresterea consumului de produse specifice (ex. inghetata, apa, bauturi racoritoare sau bere), e important sa evaluam impactul economic direct a valurilor de caldura, intensificate de prezenta insulelor de caldura urbana.

Pentru a identifica impactul financiar la nivel de oras s-a calculat cati bani este posibil sa se fi pierdut ca urmare a reducerii productivitatii muncii a persoanelor angajate la nivelul orasului Cluj-Napoca aplicand formula de mai jos:

Pierderile economice = Numarul total de angajati x Productivitatea acestora (Eur/h) x Rata pierderilor de productivitate (%) x Numarul de zile cu val de caldura.



InfoBox

  1. Numarul de angajati - Conform Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, in 2015 in Cluj-Napoca erau inregistrati aprox. 90.000 angajati.

  2. Productivitatea (EUR/h) - Media nationala a productivitatii in 2015 era de 5.6 EUR/h; aceasta a fost ajustata astfel incat sa reflecte structura economiei locale, rezultand o productivitate medie la nivelul orasului Cluj-Napoca de 11.8 EUR/h.

  3. Rata pierderilor de productivitate - din cauza valurilor de caldura au fost estimate la 30% din productivitatea normala, aceasta fiind valoare medie a pierderilor de productivitate calculata la nivel European.

  4. Numarul de zile - pentru care a fost identificata prezenta unui val de caldura: 15 (s-au exclus din calcul zilele de week-end).



Astfel daca aplicam cifrele specifice Municipiului Cluj-Napoca, se obtin pierderi potentiale zilnice de 2.548.000 Euro din cauza reducerii productivitatii muncii cu 30%. Pentru toate cele 15 zile in timpul carora s-au inregistrat valuri de caldura, totalul pierderilor economice estimate s-a ridicat la 38.2 mil. Euro.


Din acest calcul au fost excluse weekendurile, astfel impactul final poate fi si mai mare pentru companiile care isi desfasoara activitatea si in timpul weekendului. Mai mult decat atat, avand in vedere capacitatea insulelor de caldura urbana de a prelungi durata valurilor de caldura, putem presupune ca perioada de-a lungul careia productivitatea a fost redusa din cauza temperaturilor ridicate a fost mai lunga de 15 zile lucratoare, respectiv impactul economic poate fi mai mare decat cel calculat.


Trebuie precizat insa ca acestea sunt pierderi potentiale. De exemplu, in locatiile in care exista aer conditionat, diminuarea productivitatii muncii este considerabil mai scazuta, dar intrucat nu exista date disponibile privind dotarea cladirilor in care exista spatii de lucru sau a locuintelor cu aer conditionat, nu s-a putut face o estimare a pierderilor reale.


Ce putem face?


Pierderile economice pentru Municipiul Cluj-Napoca in perioada valurilor de caldura pot ajunge la 2.3 mil. euro pe zi in timpul verii, iar acest lucru poate avea un impact semnificativ asupra intregii comunitati. Desi acest rezultat nu poate fi extrapolat la nivel regional sau national (din moment ce a fost calculat in baza indicatorilor specifici pentru Cluj-Napoca) modalitatea de masurare si metodologia folosite pot fi aplicate si pentru alte localitati/areale din Romania. Astfel de raportari pot deveni instrumente eficiente pentru autoritatile locale, regionale si nationale in dezvoltarea strategiilor de combatere a fenomenelor meteorologice extreme in special si a efectelor schimbarilor climatice, in general, cunoscut fiind ca una dintre manifestarile schimbarilor climatice este cresterea duratei si intensitatii fenomenelor extreme.


Articol prezentat de infoclima.ro, platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.


Autori:

Adina-Eliza Croitoru, Profesor universitar, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Geografie, Departamentul de Geografie Fizica si Tehnica, Cluj-Napoca, Romania.

Adina Viorica Rus, Lector univ. dr. Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea afacerilor, Cluj-Napoca (Romania)




11 afișare0 comentariu