Te-ai intrebat vreodata de unde vine mancarea ta, de cate resurse a fost nevoie pentru a o produce, cati kilometri a parcurs pana la tine in farfurie, si care este amprenta de carbon a dietei tale? Desi poate parea mai putin evident, alegerile alimentare pe care le facem zi de zi au un impact direct asupra mediului inconjurator, ramificatiile lor intinzandu-se la nivel global. Dealtfel, exista o legatura directa intre sistemul alimentar si schimbarile climatice, cele doua influentandu-se reciproc.
Ce mancam azi ca sa ajutam planeta si sa ramanem sanatosi?
Dieta potrivita pentru a ne reduce amprenta de carbon depinde, intr-o oarecare masura, de locul unde ne aflam. Asa cum vom vedea spre finalul articolului, o parte din gazele cu efect de sera (GES) sunt emise in timpul procesarii, transportului si comertului. Cu toate acestea, emisiile din timpul productiei (si nu cele din timpul transportului) au cea mai mare pondere, asa ca este util sa stim care sunt alimentele pe care ar fi bine sa le evitam sau sa le consumam mai rar.
Comparata cu oricare alta sursa de hrana, carnea rumegatoarelor (bovine, ovine, capre) emite cea mai mare cantitate de GES. Fiecare portie de carne de vita este de aproximativ 316 ori mai intensa in GES decat leguminoasele, de 115 ori fata de nuci si seminte, si de 40 de ori fata de soia. Aceste calcule includ emisiile asociate cu defrisarile pentru uleiurile de palmier si soia, demonstrand ca o dieta centrata pe carne (si intr-o masura ceva mai mica pe lactate) este daunatoare pentru mediul inconjurator. Insectele – desi foarte rar consumate in Romania – reprezinta o sursa de proteine mai prietenoasa cu clima. Si pestii furajeri (sardine, hering) emit o cantitate relativ redusa de GES, insa consumul de apa necesar pentru cresterea pestilor este considerabil mai mare fata de consumul de apa pentru celelalte alimente.
Graficul de mai jos estimeaza contributia fiecarui aliment la GES, primele locuri fiind ocupate de carnea de vita, carnea de miel si produsele lactate. In functie de felul si locul unde este produs alimentul, impactul sau variaza.
Emisiile de GES/portie de mâncare (sursa: BBC, infographic creat dupa Poore si Nemecek).
Dietele vegane tind sa aiba amprenta cea mai redusa de GES pe cap de locuitor in 97% din cele 140 tari incluse in acest studiu realizat de Centrul Johns Hopkins Pentru un Viitor Locuibil. Pentru un locuitor din SUA, spre exemplu, chiar si cresterea substantiala a cantitatii de alimente vegetale consumate pentru inlocuirea nutrientilor de origine animala, emisiile ar ramane considerabil mai mici decat pentru o dieta omnivora, datorita amprentei scazute de GES pe kilocalorie ale majoritatii alimentelor vegetale.
Acelasi studiu mentioneaza ca daca intreaga lume ar adopta dieta tipica tarilor bogate (hipercalorice, bogate in carne si lactate), emisiile de GES ar creste cu 135%, iar consumul de apa cu 47%. Si totusi, nu inseamna ca intreaga populatie trebuie sa devina vegana. Adaptarea regimului alimentar trebuie sa tina cont nu numai de impactul pentru mediul inconjurator, ci si de locatie, cultura, acces, nutritie, precum si preferinte personale.
Un regim alimentar flexitarian, bazat in principal pe surse vegetale, poate include cantitati modeste de produse de origine animala. Asa numita „dieta de sanatate planetara” (planetary health diet) recomanda un consum maxim de 98g de carne rosie (carne de porc, carne de vita sau miel), 203g de pasare si 196g de peste pe saptamana. Exista suficiente studii care dovedesc ca un consum ridicat de carne rosie si carne procesata este nociv si pentru organismul uman, asadar pentru a ne asigura necesarul de proteine, ar fi bine sa consumam cel putin 125g de fasole uscata, linte, mazare si alte nuci sau leguminoase pe zi. Este important sa mancam mai multe fructe si legume, precum si cereale integrale, si sa avem o dieta variata pentru a ne asigura ca obtinem toti nutrientii de care avem nevoie.
Sarbatori de iarna mai prietenoase cu mediul inconjurator
Suntem obisnuiti sa asociem belsugul cu bunastarea, iar Craciunul este una dintre perioadele in care cumparam si cheltuim in exces. Indiferent de categorie, am putea incerca sa cumparam si sa irosim mai putin, fie ca este vorba de produse electronice, haine, sau mancare.
Pe langa amprenta de carbon din cadrul productiei, mancarea noastra continua sa emita GES mai ales cand ajunge sa se descompuna in groapa de gunoi. In Uniunea Europeana, 20% din totalul de alimente produse sunt pierdute sau risipite, in 70% din cazuri acest lucru intamplandu-se in gospodarii. Daca am integra toata cantitatea de alimente risipite la nivel mondial intr-un top al celor mai mari emitatori de GES, aceasta ar ocupa locul 3, dupa SUA si China.
Risipa de alimente nu inseamna pierderi numai pentru mediul inconjurator, ci si pentru fiecare dintre noi. Un studiu realizat de Food Waste Combat arata ca in Romania cheltuim pe hrana aproximativ 40% din venituri, din care 33-50% ajunge la gunoi. Practic, din 3 plase de cumparaturi, cel putin una ne este inutila.
Cea mai eficienta metoda de a evita risipa este prin a cumpara mai putin. Avem obiceiul de a cumpara foarte multe produse inainte de Craciun, desi magazinele se redeschid uneori chiar si in prima sau a doua zi de Craciun. Daca am cumpara mai putin si mai des, am putea sa evitam risipa. Asa cum arata graficul urmator, in Romania tindem sa aruncam atat mancarea gatita, cat si alimentele proaspete, precum legume si fructe.
Mancarea pe care o risipim in Romania (Food Waste Combat).
In acest an putem face din sarbatorile de iarna evenimente mai echilibrate, in care cumparam, gatim, mancam si irosim mai putin. Trei lucruri ne pot ajuta sa ne reducem amprenta negativa: sa mancam mai putina carne (in special carne de vita), sa nu mancam in exces, si sa nu risipim alimentele.
Ghidul acesta ofera sfaturi pentru depozitarea corecta a alimentelor, precum si idei de refolosire a resturilor ramase. Pentru meniul de Craciun, putem incerca sa facem mici schimbari, fara a afecta traditia cu care ne-am obisnuit. Spre exemplu, inlocuirea unei mese cu o alternativa vegana (cateva idei aici), sau pregatirea unei prajituri fara produse de origine animala (precum cozonacul acesta vegan) sunt pasi mici spre un Craciun mai prietenos cu mediul inconjurator. O alta schimbare de perspectiva pe care o putem adopta este sa consideram carnea si produsele de origine animala drept alimente de lux, nu de baza.
De ce este nevoie sa ne schimbam dieta? Impactul sistemului alimentar asupra climei
Sistemul alimentar cuprinde diverse etape: productie, transport, comert, consum si managementul deseurilor. Toate acestea depind de numeroase resurse precum apa (70% din utilizarea apei dulci este in agricultura), pamant, minerale, energie regenerabila, dar si combustibili fosili. Folosind aceste resurse, lantul de producere si aprovizionare cu alimente creeaza aproximativ 26% din totalul de emisii antropogenice de gaze cu efect de sera (GES). Aceasta estimare include emisiile provenite din agricultura in cadrul fermei, emisiile generate de exploatarea terenurilor si schimbarea uzului unui pamant (spre exemplu prin defrisare), precum si cele din activitatile realizate pre- si post-productie (precum producerea ingrasamintelor, pesticidelor, si a furajelor, dar si prelucrarea, depozitarea, refrigerarea, transportul, sau gestionare deseurilor).
Graficul de mai jos arata contributia fiecarei etape la totalul GES. O buna parte din emisii se datoreaza produselor de origine animala, atat prin cresterea lor, cat si prin producerea hranei necesara cresterii animalelor.
Emisiile globale de GES din sistemul alimentar (sursa: Our World in Data, infographic creat dupa Poore si Nemecek).
Aceste emisii ar putea creste in viitor din cauza cresterii populatiei, dar si a maririi veniturilor si a tranzitiei socio-economice din unele tari. In timp ce statele dezvoltate se lupta deja de cateva decenii cu obezitatea determinata in mare parte din cauza dietelor hipercalorice, in tarile in curs de dezvoltare incepe sa se contureze un trend paradoxal: co-existenta subnutritiei si a supra-nutritiei. Pe masura ce populatia migreaza catre zonele urbane si/sau isi mareste resursele financiare, dieta tinde sa contina mai multe alimente de origine animala, uleiuri vegetale si zahar, iar stilul de viata devine mai sedentar. Astazi, peste 2 miliarde de oameni sunt considerati supraponderali sau obezi, in timp ce aproximativ 690milioane de oameni sufera de malnutritie la nivel global. Desi producem suficienta mancare pentru a hrani intregul glob, sistemele de distributie sunt ineficiente, irosind o treime din totalul produs.
Astfel, amprenta de carbon a fiecaruia dintre noi depinde de ce si cat mancam, precum si de cat irosim. Masa de Craciun ramane un motiv de sarbatoare, insa nu trebuie sa fie plina de excese. Unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care le putem oferi celor din jurul nostru este sa petrecem timp impreuna, chiar daca in momentul de fata ne putem vedea cu multi dintre cei dragi doar online.
Articol prezentat de Dr. Lorena Axinte, cercetator infoclima.ro, platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.