Orasele romanesti, la fel ca majoritatea zonelor urbane din intreaga lume, resimt cresterea temperaturilor mai tare decat zonele rurale. Aceasta diferenta de temperatura observata intre zonele urbane si cele rurale poarta denumirea de insula de caldura urbana. Fenomenul are multiple efecte negative asupra sanatatii si a economiei, insa exista diverse strategii de mitigare. Multe dintre solutiile gasite sunt ieftine si nu necesita tehnologii avansate, insa alegerea celor mai bune optiuni presupune intelegerea avansata a conditiilor specifice orasului.
Cat de relevant e conceptul de insula de caldura urbana pentru Romania in urmatorii ani?
Romania ar putea trece prin 2 pana la 6 valuri de caldura extreme in urmatorii 30 de ani, iar insula de caldura urbana din orasele romanesti va depasi 2 °C in timpul verii. Desi intensitatea si numarul acestor valuri de caldura depind de regiune si de configuratia specifica orasului, este clar ca insulele de caldura urbane si valurile de caldura vor fi o problema serioasa pentru populatia oraselor din Romania in urmatorii ani.
Datele pentru insulele de caldura urbana din 2017 indica o diferenta de temperatura intre zonele urbane si cele rurale din Brasov, Bucuresti si Cluj Napoca. Aceasta diferenta a fost mult mai mare pe timp de noapte, cand temperatura medie in cele 3 orase a fost cu pana la 5 °C mai mare decat in localitatile rurale din apropiere.
Geografia insulei de caldura urbana (ICU) este una dinamica, strans legata de dezvoltarea orasului. O analiza a ICU din Bucuresti arata ca schimbarile de utilizare a terenurilor (scaderea terenurilor cultivate si a suprafetelor impadurite, precum si cresterea suprafetelor construite) din perioada 1984–2016 au dus, de asemenea, la o extindere a ICU a orasului.
Herbel et al. au studiat impactul a trei valuri de caldura asupra ICU din Cluj Napoca in 2015. Utilizand date prin satelit, cercetatorii au reusit sa delimiteze diferite puncte fierbinti din oras. Dupa cum era de asteptat, cele mai afectate locuri au inclus o zona industriala situata in partea de nord-est a orasului, centrul vechi al orasului medieval si centrul comercial Vivo. In aceste locuri, temperatura a ajuns pana la 55,7 °C. Cele mai scazute temperaturi s-au inregistrat la Lacul de Acumulare de la Floresti (23,4 ° C) si raul Somes, precum si in regiunile de padure. Deoarece ICU are impact asupra sanatatii si bunastarii, duce si la pierderi de productivitate, afectand economia.
ICU are impact si asupra mediului inconjurator. La Iasi, cercetatorii au observat ca in centrul orasului, caisul infloreste cu pana la 4 zile mai devreme decat in zonele rurale din proximitate. In plus, numarul de ore de inghet din centrul orasului a fost de doar 322, comparativ cu media sezoniera din mediul rural de 1328 ore. Stratul de zapada din centrul orasului a atins, de asemenea, o adancime considerabil mai mica decat in zonele inconjuratoare, chiar si dupa eliminarea factorilor de confuzie.
Dar ce este, de fapt, o insula de caldura urbana?
Nu este nevoie sa fii om de stiinta pentru a observa ca orasele se simt si sunt mai fierbinti decat zonele suburbane sau cele rurale din jur. Aceasta diferenta este efectul insulei de caldura urbana (ICU) si poate varia de la cateva grade pana la peste 10 °C.
Desi pot exista exceptii, valorile maxime ale ICU tind sa se dezvolte noaptea si cand vanturile sunt slabe. Diferentele de temperatura pot fi masurate atat la nivel atmosferic (de exemplu, prin statii meteorologice obisnuite sau prin senzori), cat si la nivel de suprafata (de exemplu, prin date prin satelit Landsat) .
„Insula de caldura urbana sporeste caldura excesiva din orase in timpul valurilor de caldura si are efecte negative asupra sanatatii oamenilor si a functiilor orasului”.
Zonele construite si traficul sunt printre factorii care contribuie la ICU (sursa imagine)
De ce se intampla?
Exista multi factori care duc la incalzirea zonelor urbane, iar diferitele lor combinatii pot influenta intensitatea insulei de caldura urbana. Infograficul celor de la Banca Mondiala infatiseaza variatia temperaturii (care scade spre marginea orasului si creste in partea mai densa, construita) si factorii care contribuie la temperaturi mai ridicate.
Citeste continuarea articolului pe infoclima.ro.
Articol prezentat de Dr. Lorena Axinte si Bálint Halász, cercetatori infoclima.ro,platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.
