Se incheie epoca schiatului?
Conform raportului publicat de IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), grosimea stratului de zapada ce acopera zonele muntoase de altitudine joasa inregistreaza un trend descendent pe plan global. De la mijlocul secolului 20, atat grosimea medie a zapezii cat si cantitatea de zapada noua acumulata este in scadere. Durata perioadei de acoperire cu zapada a scazut in medie cu 5 zile per decada, sunt insa si zone muntoase unde aceasta a inregistrat scaderi de pana la 10 zile.
Scaderea stratului de zapada in ariile montane joase se datoreaza in mare masura cresterii precipitatiilor sub forma de ploaie sau lapovita si cresterii temperaturilor medii. Deasemenea exista o serie de studii care analizeaza posibilul impact al cenusii si altor particule de culoare inchisa depozitate din atmosfera asupra stratului de zapada. Astfel, potrivit acestor studii, cenusa si reziduurile de la arderile de biomasa din zonele muntoase din Asia si America de Sud contribuie la reducerea stratului de zapada la nivel local. Avand in vedere aceste dinamici, la ce ne-am putea astepta in viitorul apropiat?
Traiectoria Concentratiei Reprezentative (Representative Concentration Pathways – RCP) formuleaza o serie de scenarii in legatura cu evolutia concentratiei emisiilor in decursul secolului 21. Astfel in cadrul raportul de evaluare nr. 5 prezentat de cei de la IPCC formuleaza patru astfel de traiectorii, variind de la cel mai optimist scenariu – RCP 2.6 pana la cel mai pesimist RCP 8.5
RCP 2.6 reprezinta Traiectoria Stringenta si presupune ca emisiile de CO2 sa inceapa da descreasca in cursul 2020 ajungand la 0 in 2100.
RCP 4.5 – in acest scenariu emisiile ating cotele maxime in 2040 urmand o descrestere lenta dupa aceea.
RCP 6 – scenariul in care emisiile ajung la cotele maxime in 2080 si incep sa scada dupa,
RCP 8.5 – cel mai pesimist scenariu in care emisiile continua sa creasca pe tot parcursul secolului 21.
Estimarile actuale sugereaza ca grosimea stratului de zapada in zonele montane de altitudine joasa din Alpi, partea de vest a Americii de Nord, Himalaya sau Anzii Subtropicali va scadea in medie cu 25% in viitorul apropiat (2031-2050) independent de scenariul climatic implementat, 25% reprezinta valoare medie, acesta variind in functie de zona si masurile adoptate de la 10% pana la 40% relateaza raportul IPCC. Daca schimbarile climatice se vor intensifica, scenariul pesimist (RCP8.5) prevede o reducere cu 90% a grosimii stratului de zapada pana la finalul acestui secol (2081-20100) in timp ce scenariul optimist (RCP2.6) prevedere o reducere de pana la 40%.
Odata cu disparitia stratului de zapada, pe langa schiatul de panta vor fi afectate si schiatul de tura, cataratul pe gheata, calatoriile cu saniile sau snowmobilul. Schiatul glaciar pe timp de vara devine (cu atat mai mult) o activitate de lux. In ultimii ani multe statiuni glaciare au fost nevoite sa isi sisteze activitatea pe timpul verii din cauza insuficientei de zapada si costurilor ridicate de operare. Mai mult decat atat, va deveni din ce in ce mai greu sa gasim o locatie pentru Olimpiada de Iarna. Conform scenariului optimist, la mijlocul acestui secol, numai 13 din cele 21 de locatii care au gazduit ultimele Jocuri Olimpice de Iarna ar mai putea gazdui o alta editie a acestor jocuri. Chiar si pentru locatiile unde ar putea fi gazduite astfel de activitati costurile de producere a zapezii artificiale ar creste foarte mult datorita cresterii temperaturilor medii si reducerii stratului de zapada naturala.
Situatia in Romania
Avand in vedere caracterul global a acestor dinamici Romania va fi de asemenea afectata in mod direct. Astfel dupa cum arata simularea celor de la Copernicus, pentru scenariul cel mai pesimist (RCP 8.5), numarul de zile inzapezite in zonele muntoase din Romania poate scadea, catre finalul acestui secol, in cel mai bun caz cu 25 si in cel mai rau caz cu 75 de zile pe an.
In functie de scenariul climatic pe care il vom avea, putem sa avem o reducere drastica a numarului de zile cu zapada per an. In scenariul pesimist am ajunge la doar 20-40 zile cu zapada pe an fata de 80-100 in perioada 1960-1980. In schimb, scenariul moderat (RCP4.5), care presupune o crestere a temperaturilor globale de ~2*C pana la sfarsitul secolului, ar permite pastrarea stratului de zapada intre 60 si 70 de zile (cu circa 20 mai putine decat in perioada 1960-1980), valori destul de apropiate de cele din prezent. Aceasta comparatie arata necesitatea limitarii emisiilor globale de carbon pentru a mentine cresterea temperaturilor in limite rezonabile care nu destabilizeaza complet sistemele globale.
Practic evolutia perioadei inzapezite este confirmata si de evolutia temperaturilor anuale. Astfel daca ne uitam la numarul de zile cu temperaturi mai joase de -11°C versus numarul de zile cu temperaturi mai mari de 7°C pentru varful Omu (praguri reprezentative in acest caz pentru cele mai scazute si cele mai crescute 10% valori) observam un schimb clar de dinamica dupa anii 2000. Practic incepand cu secolul prezent, numarul de zile cu temperaturi scazute descreste, in timp ce numarul de zile cu temperaturi ridicate e in continua crestere.
Cum ne putem adapta?
Aproape 90% din economia satelor alpine depinde de turismul de iarna. Pana la finalul acestui secol insa, din cauza topiri glaciarilor si a reducerii stratului de zapada, aproape toate statiunile de schi din Alpi si Pirinei (dar avand in vedere altitudinea si evolutia situatiei in Carpati, probabil ca putem adauga aici si statiunile din Romania) se vor inchide daca nu se vor adapta la schimbare si nu vom lua masuri pentru reducerea emisiilor de CO2.
Chiar si astazi, cea mai raspandita solutie/strategie de adaptare este productia de zapada artificiala, o masura cu un impact moderat pe termen mediu. Cu toate acestea, conform IPCC, pe termen lung (pana la finalul acestui secol) este putin probabil ca aceasta practica sa reduca intr-un mod semnificativ riscurile economice.
Cu toate ca este cea mai populara solutie, productia de zapada artificiala implica investitii substantiale si costuri relativ mari de operare. Astfel, conform expertilor, pentru a evita o ”inadaptare” (eng. Maladaptation – o adaptare proasta – atunci cand solutia gasita pentru a repara daunele produse de schimbarile climatice, poate reduce impactul pe termen scurt, dar agrava situatia pe termen lung) e important ca productia de zapada si interventii similare sa fie integrate intr-un plan de management sustenabil al apei si resurselor locale.
Conform IPCC, o strategie de adaptare a comunitatilor locale si a business-urilor pentru a compensa declinul turismului de iarna este diversificarea activitatilor economice la nivel local. In alte cuvinte, comunitatile si businessurile locale ar trebui sa se reorienteze catre activitati recreationale ce nu tin de zapada (e.g. mountain biking, drumetii, catarari, festivaluri sau organizarea de alte evenimente).
In acest sens este foarte importanta o discutie la nivel national si local in legatura cu posibilele evolutii climatice si impactul acestora asupra zonei/activitatilor turistice din aceste zone. Avand in vedere ca in Romania avem multiple zone care inregistreaza venituri importante de pe urma sporturilor de iarna si care vor fi clar afectate de evolutiile climatice este important ca strategie nationala sa aiba in vedere aceste evolutii si sa dezvolte strategii de adaptare la aceste schimbari. Strategiile trebuie discutate si implementate atat la nivel national, cat si cu implicarea directa a actorilor locali pentru a asigura o tranzitie cat simpla catre un model sustenabil, asigurand, acolo unde va fi posibil, continuare activitatilor de iarna.
Este cert insa ca daca nu facem nimic in legatura cu schimbarile climatice, catre finalul acestui secol va fi destul de dificil sa mai sa schiem in Romania.
Articol prezentat de Dr. Sorin Cebotari si Dr. Florin Zăinescu, cercetatori infoclima.ro,platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.