Caută
  • Infoclima.ro

Plante modificate genetic - o fundatie pentru agricultura rezilienta la schimbari climatice?

Culturile modificate genetic (MG) pot contribui la dezvoltarea agriculturii durabile si la combaterea schimbarilor climatice prin

● sporirea productiei si valorii produselor cu 186,1 miliarde USD (perioada 1996-2016).

● asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizarii pesticidelor (deja am eliminat circa 393 milioane kg de pesticide folosind culturi modificate genetic din 1996).

● reducerea emisiile de CO2 (pana in momentul curent acest culturi au redus poluarea cu 18 miliarde kg, echivalent cu scoaterea din circulatie a 16.7 milioane masini).

● conservarea biodiversitatii prin salvarea terenurilor agricole (183 milioane hectare de teren au fost salvate pana in acest moment).

Mai mult decat atat, aceasta tehnologie a ajutat la reducerea saraciei, sprijinind peste 17 milioane de fermieri, in special in regiuni defavorizate.


Agricultura si productia globala de alimente vulnerabile


Conform unui recent raport al Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura, productia globala de alimente si agricultura actuala trebuie sa tina cont de capacitatea de a sustine in mod durabil omenirea intr-un context instabil din punct de vedere economic, social si de mediu.


Principalele preocupari se refera la cresterea continua a cererii globale de alimente, persistenta saraciei, inegalitatii si somajului. Toate acestea intr-un context de mediu in care schimbarile climatice cauzeaza constant pierderi ale productivitatii agricole. Multi oameni, inclusiv cei din tari dezvoltate si in curs de dezvoltare, nu au acces constant la o hrana adecvata. La toate acestea se adauga si criza sanitara actuala care influenteaza profund productia si mai ales aprovizionarea cu alimente.


In cazul Romaniei, avand in vedere o crestere cu 4 ° C a temperaturii medii si o reducere a precipitatiilor cu pana la 18% in timpul verii pana in 2050, este vizibil potentialul impact negativ asupra agriculturii si alimentatiei publice. Astel, un studiu publicat de cei de la World Bank evidentiaza ca din cauza acestor schimbari climatice vom avea o incidenta sporita a inundatiilor pentru anumite zone (precum cele montane), cuplata cu o rata crescuta a secetelor in zonele de sud si un risc sporit de eroziune si desertificarea solului.


Culturile modificate genetic - risc sau oportunitate?


In termeni simpli, o cultura modificata genetic presupune introducerea unui fragment de ADN extern in genomul (materialul genetic) unei plante utilizand tehnici de inginerie genetica. Diferentele intre o cultura modificata genetic si una traditionala consta in tehnicile prin care sunt obtinute (inginerie genetica versus polenizare artificiala), in timpul necesar dezvoltarii lor (mult mai scurt in cazul ingineriei genetice), si preciziei prin care se modifica doar trasatura dorita.


In ciuda diverselor Directive la nivel legislativ sau politic, nu exista o definitie adecvata a organismelor modificate genetic (OMG). Unul din motivele principale este legat de faptul ca nu exista un consens unitar legat de gestiunea acestor produse, precum si faptul ca exista o problema inerenta de comunicare intre comunitatea stiintifica si directia politico-legislativa.


Singurul acord la nivel mondial, Protocolul de la Cartagena privind diversitatea biologica, se bazeaza pe principiul precautiei, scopul sau fiind de a preveni orice prejudiciu atunci cand OMG-urile sunt transferate, manipulate sau utilizate [Regulamentul (CE) nr. 1946/2003].


Potrivit acestui Protocol, un

"Organism viu modificat" inseamna orice organism viu care prezinta o combinatie noua de material genetic obtinut prin utilizarea biotehnologiei moderne.


Problemele apar cand se definesc care sunt tehnicile care intra in aceste ‘biotehnologii moderne’. De exemplu, inducerea de mutatii la nivel de ADN este des folosita in agricultura prin intermediul tratamentelor cu radiatii ionizante sau tratamente chimice.

Multe dintre plantele cultivate si consumate pe scara larga au fost obtinute in acest mod. Chiar daca aceste substante sunt daunatoare omului si mediului inconjurator, plantele obtinute nu sunt considerate OMG.


Nu ar trebui sa fim ingrijorati insa de plantele modificate genetic! Pentru ca aceste produse sunt supuse multor studii de specialitate dedicate sa demonstreze siguranta atat la nivelul produsului obtinut cat si al posibilelor efecte asupra mediului si asupra sanatatii umane sau animalelor care le consuma.


Studiile de cercetare si dezvoltare a plantelor modificate genetic; modificat din sursa GMOAnswers.


In plus, aceste studii sunt evaluate de diverse realitatii atat stiintifice cat si legislative (ex. EFSA (European Food Safety Association), FDA (Food and Drug Administration), EPA (Environmental Protection Agency)).


Cat de raspandite sunt aceste plante?


Potrivit ultimului Raport (2016) in care a fost analizata situatia plantelor MG la nivel mondial, aproximativ 12% (179,7 milioane din totalul de 1,5 miliarde de hectare) din suprafata agricola globala este cultivata cu plante GM. Lista completa a tuturor plantelor GM aprobate pentru cultivare si comercializare poate fi gasita aici. Printre tarile fruntase se numara SUA, Brazilia, Argentina, Canada, India, China, Australia.



Distributia si tipologiile de culturi modificate genetic


Cele mai raspandite culturi modificate genetic sunt porumbul, soia, bumbacul, rapita, cartofii, sfecla de zahar, papaia, merele, vinetele. In Europa, pana in 2015, doar 5 tari (Spania, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia si Romania) cultivau exclusiv porumb modificat genetic (MON 810 Bt, rezistent la atacul insectelor, produs de Monsanto) destinat strict ca si produs furajer. In tara noastra, situatia privind autorizarea si controlul cultivatorilor de plante modificate genetic si masuri pentru asigurarea coexistentei plantelor modificate genetic cu cele conventionale si ecologice sunt monitorizate de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. In intervalul 2007-2015, o suprafata totala de 13.713 hectare de teren agricol a fost cultivata cu varietatea de porumb MON 810 iar in perioada 2016-2020 a fost redusa la zero. La momentul dat nu avem nici o suprafata agricola unde s-ar cultiva plante modificate genetic.



Suprafetele cultivate in scop comercial cu porumb modificat genetic MON 810 in Romania in perioada 2007-2020


Ce ne ofera in contextul schimbarilor climatice?


Intre 1996-2016, culturile MG au contribuit la dezvoltarea agriculturii durabile si la combaterea schimbarilor climatice prin diverse mijloace:

● sporirea productiei si valorii produselor cu 186,1 miliarde USD

● asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizarii a 393 milioane kg de pesticide, reducerea emisiile de CO2 cu 18 miliarde kg (echivalent cu scoaterea din circulatie a 16.7 milioane masini)

● conservarea biodiversitatii prin salvarea a 183 milioane hectare de teren.


Aceasta tehnologie a ajutat la reducerea saraciei, sprijinind peste 16-17 milioane de fermieri, in special in regiuni defavorizate. Valoarea globala a pietei semintelor MG a fost estimata la 11,2 miliarde USD in 2010, si 14,8 miliarde USD in 2012, reprezentand o treime din valoarea pietei mondiale a semintelor [10].

Infografic privind contributia culturilor modificate genetic (MG) asupra securitatii alimentare, durabilitati si schimbarilor climatice; modificat din sursa ISAAA Report 54-2018.


Pana in la inceputul anilor 2000, majoritatea modificarilor culturilor GM au tinut de ameliorarea trasaturilor legate de rezistenta la erbicide, atacul insectelor daunatoare sau ale diverselor boli cauzate de agenti patogeni (virusi, bacterii, fungi).


In ultimul timp insa, punctul focal a fost mutat asupra trasaturilor care ofera plantelor avantaje in fata schimbarilor climatice si trasaturilor directionate catre un continut nutritional imbunatatit.


De ce? Tocmai pentru a raspunde cerintelor Obiectivelor de Dezvoltare Durabila (ODD, Agenda 2030), in special Eradicarii saraciei, Eradicarii foametei, Sanatatii si bunastarii, Consumului si productiei responsabile si Actiunii climatice.


De exemplu, se dezvolta plante rezistente la conditii de seceta, caldura sau frig, plante care nu necesita un aport de fertilizanti chimici, plante care pot inmagazina si depozita excesul de CO2 in sistemul radical.


Un alt aspect important de precizat este ca multe dintre aceste produse sunt dezvoltate de catre Centre de Cercetare (Institutul Salk, CGIAR) finantate de Organizatii nonprofit (Fundatia Bill&Melinda Gates, Rockefeler, Banci si Guvernele tarilor interesate).


Posibilele avantaje pentru Romania


Este evident ca schimbarile climatice sunt vizibile la nivelul tarii noastre, iar consensul stiintific general este ca in urmatoarele decenii procesele precum cresterea temperaturii medii si reducerea precipitatiilor vor deveni tot mai accentuate. La momentul actual eforturile noastre sunt orientate spre a diminua pe cat de mult posibil aceste evolutii, este cert insa ca nu vom putea reveni la perioada de pana acum.


In acest sens, plantele modificate genetic pot contribui la cresterea rezilientei sistemului agricol si a sistemului alimentar. Implementarea culturilor modificate genetic adaptate la conditiile climatice actuale poate spori rezilienta fata de fenomenele de vreme extrema si chiar contribui la reducerea poluarii. In acest context este important sa avem un dialog social despre aceste culturi si sa intelegem posibilele beneficii precum si riscurile conexe.

Articol prezentat de Dr. Anca Macovei, cercetator infoclima.ro, platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.



18 afișare0 comentariu