Caută
  • Infoclima.ro

Poluarea atmosferica si sanatatea publica – situatia la moment si ce putem face

Desi situatia poluarii in Europa s-a imbunatatit considerabil in ultimii 10 ani, cel mai recent raport al Agentiei Europene de Mediu (AEM) arata ca peste 400.000 de persoane inca mor prematur din cauza poluarii.

Decesele premature sunt decese care apar inainte ca o persoana sa atinga varsta asteptata. Aceasta varsta asteptata este de obicei speranta de viata pentru o tara in functie de sex si varsta. Decesele premature sunt considerate prevenibile daca pot fi eliminate cauzele lor.”

Arderea combustibililor fosili, precum carbunele, benzina si motorina, produce particule fine, cunoscute sub numele de PM2.5, care sunt incarcate cu toxine. Fiind extrem de mici, aceste particule pot patrunde adanc in plamani si pot cauza o serie de probleme de sanatate, afirma autorii studiului publicat de UCL UK. Regiunile cu cele mai mari concentratii de poluare a aerului cauzate de combustibili fosili includ Estul Americii de Nord, Europa si Sud-Estul Asiei. Aceste zone au si cea mai mare rata a mortalitatii.


Raportul arata ca valoarea limita a Uniunii Europene pentru PM2.5 a fost depasita in 2018 de sase state membre: Bulgaria, Croatia, Cehia, Italia, Polonia si Romania. Doar patru tari din Europa — Estonia, Finlanda, Islanda si Irlanda — au inregistrat concentratii mai mici ale particulelor fine de materie in raport cu valorile recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), care sunt mai stricte.


Pe langa CO2, exista si alti poluanti si gaze cu efect de sera, cum ar fi NO2 (dioxid de azot) si O3 (ozon), care au un impact negativ asupra schimbarilor climatice.


Cat de poluata este Romania si ce inseamna asta in termeni practici?


Agentia Europeana de Mediu (AEM) apreciaza ca in multe tari est-europene, rata mortilor premature provocate de factori de mediu este mult peste cea din vestul Europei.


Situatia este similara si in cazul poluarii provenite din combustibili fosili. Raportul AEM sugereaza ca in Romania, in 2018, particulele PM2.5 au cauzat 25.000 de decese, in timp ce poluarea cu NO2 (dioxid de azot) si O3 (amoniac) au facut alte peste 4.000 de victime. Romania se afla, astfel, pe locul 8 la numarul de morti cauzate de poluare.


Un studiu realizat de CE Delft a aratat ca Bucurestiul este al doilea oras, dupa Londra, in topul oraselor cu cele mai mari costuri sociale cauzate de poluare. Studiul a inclus 432 de orase Europene.



Top 24 orase cu cele mai mari costuri de sanatate cauzate de poluare, Bucurestiul ocupand locul 2.


Uniunea Europeana a creat Pactul ecologic european, un program cu un obiectiv ambitios de a reduce la zero toate tipurile de poluare pana in anul 2050 (neutralitate climatica).


Pactul contine un plan de actiune pentru a stimula utilizarea eficienta a resurselor, trecand la o economie curata si circulara si a restabili biodiversitatea si a reduce poluarea. De asemenea planul prezinta investitiile necesare si instrumentele de finantare disponibile. Acesta explica modul de asigurare a unei tranzitii corecte si incluzive. Atingerea acestui obiectiv va necesita actiunea tuturor sectoarelor economiei noastre, inclusiv:

  • investirea in tehnologii ecologice,

  • sprijinirea industriei inovatoare,

  • desfasurarea unor tipuri de transport privat si public mai curate, mai ieftine si mai sanatoase,

  • decarbonizarea sectorului energetic,

  • garantarea ca toate cladirile sunt mai eficiente din punct de vedere energetic,

  • colaborarea cu parteneri internationali pentru imbunatatirea standardelor globale de mediu,

UE va oferi, de asemenea, sprijin financiar si asistenta tehnica pentru a-i ajuta pe cei care sunt cei mai afectati de trecerea la economia verde prin Mecanismul de Tranzitie Justa. Acesta va contribui la mobilizarea a cel putin 100 de miliarde EUR in perioada 2021-2027 in cele mai afectate regiuni.


Desi planul este unul ambitios si cu actiuni clare, anul 2050 este considerat de multi cercetatori a fi extrem de tarziu pentru a remedia situatia incalzirii globale. O mobilizare globala este absolut necesara ca acest target sa fie schimbat cu 2030. Verificarea Schimbarii Climatice (CRC 2020) arata ca o incalzire globala de 1,5 ° C este probabila pana in 2030 – sau chiar mai devreme si ca incalzirea se va accelera in urmatoarele decenii.


CRC 2020 sustine ca o rata mai rapida de incalzire este rezultatul direct al cresterii emisiilor de gaze cu efect de sera. Lumea se afla in prezent pe o cale de incalzirea de 3-5 grade pana in 2100. Un viitor mai cald de 4 ° C este „dincolo de adaptare”, si va devasta majoritatea ecosistemelor. Asadar, targetul 2050 nu va preveni urmari catastrofale. CRC 2020 sustine ca tintele pe termen lung sunt o scuza pentru procrastinare, aceasta fiind istoria creari tacticilor climatice internationale.


Peste 8.7 milioane de oameni au murit in 2018 din cauza poluarii cu combustibili fosili, un numar semnificativ mai mare decat au sugerat cercetarile anterioare, precum Povara globala a bolilor.


Altfel spus, poluarea aerului cauzata de arderea combustibililor fosili a fost responsabila pentru aproximativ 1 din 5 decese la nivel mondial in 2018. Aceste rezultate provin din ultimele cercetari de la Universitatea din Birmingham, in colaborare cu Universitatea Harvard, Universitatea Leicester si University College London (UCL).


Cum s-a ajuns la un numar atat de mare de decese doar din combustibilii fosili? Cercetarile anterioare s-au bazat pe observatii prin satelit si de suprafata pentru a estima concentratiile medii anuale globale de particule PM2,5 in aer. Prin aceste tehnici, insa, nu se poate distinge intre particulele din emisiile din combustibili fosili si cele de praf, fum din incendii sau alte surse. Pentru a depasi aceasta limitare, cercetatorii au folosit un model global 3D de chimie atmosferica (GEOS-Chem). Avand acces la o rezolutie spatiala ridicata, cercetatorii au putut imparti globul intr-o grila de patrate de pana la 50 x 60 km si au putut studia nivelurile de poluare din fiecare patrat individual.


Pentru a modela PM2.5 generat de arderea combustibililor fosili, cercetatorii au introdus in GEOS-Chem estimari ale emisiilor provenite din mai multe sectoare, inclusiv al energiei, industriei, navelor, aeronavelor si transporturilor terestre si au simulat chimia detaliata a oxidarii aerosolului.


In final, cercetatorii au dezvoltat un nou model de evaluare a riscurilor, evidentiind efectele negative asupra sanatatii ale particulelor provenite din folosirea combustibil fosili. Acestia au constatat ca expunerea pe termen lung la aceste particule determina o rata a mortalitatii mai mare, chiar si atunci cand concentratiile sunt mai reduse.


Poluarea si COVID-19.

Studii EPA au sugerat ca persoanele cu afectiuni cardiace sau pulmonare, adultii mai in varsta si copiii prezinta un risc mai mare la particule de poluare decat alte persoane, mai ales cand sunt activi fizic. Activitatea fizica determina oamenii sa respire mai repede si mai profund, deci sa absoarba mai multe particule in plamani. Persoanele cu boli de inima sau de plamani, cum ar fi boala arteriala coronariana, insuficienta cardiaca, astm, sau boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) sunt mult mai expuse complicatiilor determinate de expunerea la poluare. Persoanele cu diabet pot avea, de asemenea, un risc crescut, pentru ca sunt mai susceptibile in a avea boli cardiovasculare subiacente.


Multe dintre aceste afectiuni cresc complicatiile la COVID-19 si deci riscul de deces. Studiile efectuate in Statele Unite, Nordul Italiei si Olanda au constatat ca o mica crestere a expunerii la poluare creste numarul de decese COVID-19. Cel mai recent studiu din Olanda indica o crestere a ratei de deces de pana la 21%.


Costul poluarii si simple actiuni pentru reducerea ei


Studiul a relatat ca in multe orase din Bulgaria, Romania si Polonia, costurile sociale de sanatate constituie intre 8-10% din PIB pe cap de locuitor. De asemenea, cercetarea a investigat rolul transportului in comun in orase pentru a explica aceste costuri sociale. Desi datele la nivelul oraselor sunt limitate, s-a observat ca politicile de transport in comun au impact asupra costurilor sociale ale poluarii aerului. Astfel, o crestere cu 1% a numarului de masini dintr-un oras creste costurile sociale generale cu aproape 0.5%.


Acest lucru confirma faptul ca reducerea navetei si a numarului de masini private are un impact pozitiv nu numai asupra calitatii aerului, ci si asupra reducerii costurilor sociale cauzate de calitatea redusa a aerului din oras.


Alte localitati din Romania sunt, de asemenea, foarte poluate, cauzele fiind asemanatoare cu cele din capitala. Una dintre cauzele majore care face ca orase precum Cluj, Iasi si Brasov sa aiba o calitate a aerului proasta, este lipsa unei retele de transport in comun satisfacatoare dar si reticenta populatiei in a o folosi. In acest context, e important sa investim nu doar in infrastructura si transport in comun propriu-zis, dar si in campanii de schimbare a mentalitatii publice. Acest lucru ar reduce stigma asociata cu mijloacele de transport in comun si cresterea parcului auto.


Avand in vedere impactul social si economic al poluarii, imbunatatirea calitatii aerului in orase ar trebui sa fie printre prioritatile principale in orice incercare de a imbunatati bunastarea populatiei oraselor.

Articol prezentat de Daniela Militaru, cercetator infoclima.ro, platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.



16 afișare0 comentariu