Caută
  • Infoclima.ro

Schimbarile climatice vs incalzirea globala – cuvintele conteaza?



Desi apar frecvent in articolele ce trateaza aspecte ale climei, cei doi termeni, schimbarile climatice si incalzirea globala, provoaca confuzie si sunt folositi incorect. Intr-un joc de cuvinte, cele doua sintagme ar putea fi asociate, atentie insa, nu sunt sinonime. Procesele la care se refera, desi nu pot fi integral separate, descriu aspecte diferite ale modificarilor ce au loc pe Terra. Un studiu publicat recent in SUA arata ca pronuntarea acestor sintagme poate activa in mintea noastra un anumit set de credinte, sentimente si comportamente. Aceasta reactie poate fi diferita la diferite grupuri de oameni. In acest context, studiul a identificat ca in comparatie cu schimbarile climatice, incalzirea globala ca sintagma este mai impresionanta si emotionanta pentru publicul larg si mai usor de asociat cu modificarile de pe Glob.


De mai bine de un secol, sintagmele fac parte din lexiconul stiintific dar exista o serie de diferente esentiale intre cei doi termeni.


Schimbarile climatice reprezinta modificarile pe termen lung, semnificative statistic, ale climei Pamantului, incluzand schimbari de temperatura, precipitatii, vant pentru o perioada de cateva decenii sau mai mult.

Incalzirea globala se refera strict la un parametru al climei si anume la cresterea temperaturii medii de la suprafata Pamantului, intr-o perioada de timp stabilita. Acest fenomen a fost observat incepand cu perioada industriala (1850-1900), din cauze definite, in principal datorita activitatilor umane, a cresterii emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din arderea combustibililor fosili (transport, industrie, electricitate), modificari in gradul de utilizare al terenurilor (defrisari), deseuri.


Cu alte cuvinte, schimbarile climatice sunt un termen generic ce cuprind o gama mai larga de fenomene printre care si incalzirea globala. Toate aceste modificari au impact asupra ecosistemelor naturale, a sanatatii comunitatii umane, a resurselor de apa cu consecinte directe asupra sectoarelor economice. Desi sistemul climatic este caracterizat de variabilitate naturala iar oamenii au schimbat fata Terrei de milenii, modificarile din ultimele doua secole sunt fara precedent si sunt capabile sa genereze modificari ireversibile.

Cum functioneaza?


Clima este influentata de mai multi factori, cum sunt cantitatea de gaze cu efect de sera, aerosoli, energia provenita de la soare si proprietatile fizice ale suprafetei Terrei. Orice modificare a acestor factori, generata de procese naturale sau antropogene, au efect de incalzire sau racire a climei, modificand cantitatea de energie solara retinuta de suprafata Terrei sau reflectata in spatiu. Fara acest efect, temperatura ar fi foarte scazuta iar conditiile ar fi ostile pentru viata.


Tendinta actuala a incalzirii globale este rezultatul activitatilor antropice (probabilitate de peste 95%) si se desfasoara cu o rata fara precedent. Acest fenomen este strans legat de efectul de sera proces prin care atmosfera (prin intermediul gazelor cu efect de sera) capteaza o partea a energiei solare, cealalta parte fiind radiata inapoi in spatiu. Gazele cu efect de sera, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O) sunt rezultatul, in special, al arderii combustibililor fosili iar in prezent, depasesc semnificativ nivelurile preindustriale.



Care sunt efectele directe si masurabile?


Observatiile instrumentale si studiile stiintifice arata ca aceste schimbari sunt reale si fara echivoc cand planeta intra intr-un joc de tip domino:

  • Temperatura medie globala a aerului a crescut exponential.

In ultimul secol, temperature medie globala a crescut cu 0.07ºC per decada, cea mai mare incalzire a fost in ultimii 40 de ani, cu cei mai calzi sase ani inregistrati dupa 2014, cu 2016 cel mai cald an de la inceputul inregistrarilor (1880) iar 2019 cel de-al doilea an. Fara actiune concrete de limitare a emisiilor, modelele climatice arata modificari ale temperaturii si precipitatiilor pe intreg globului cu o crestere estimata de pana la 5.5ºC pana in 2100, fata de perioada 1971-2000. In cel mai sumbru scenariu, (RPC=Representative concentration pathways) pana in 2100 continentul european va arata diferit, astfel ca partea sudica a Europei va deveni mai uscata in timp ce partea nordica va deveni mai umeda. Tinand cont de faptul ca Europa Sudica si Sud-Estica se confrunta deja cu evenimente climatice extreme, e.g., inundatii, valurile de caldura, secete, furtuni, astfel de scenarii nu ar trebui sa ne uimeasca. (EEA, 2016).



  • Temperatura medie globala a apei oceanului planetar a crescut in ultimii 100 de ani cu 0.13ºC per decada.

Modelele matematice (IPCC, 2013) arata ca pana in anul 2100 temperatura medie a oceanului va creste cu 1- 4ºC. Oceanul este cel mai mai colector de energie de pe Terra. Acoperind peste 70% din suprafata terestra, oceanul are capacitatea extraordinara de a absorbi si stoca cantitati mari de energie, eliberand caldura pe perioade lungi de timp, rolul sau primordial este acela de a stabiliza si regla sistemul climatic. Daca temperatura apei oceanului va creste atunci nivelul marii va creste, deoarece prin incalzire apa isi mareste volumul, adica se extinde. Acest lucru la randul sau va duce la inundarea regiunilor de coasta, respectiv la mutarea fortata a unui numar foarte mare de oameni.

  • Topirea ghetarilor

de pe uscat (Alpi, Himalaya) si a calotelor glaciare (Groenlanda, Antarctica) contribuie la cresterii nivelului marii, amenintand sanatatea ecosistemele naturale si siguranta comunitatile umane din apropierea coastelor.

  • Cresterea medie a nivelului marii cu 21 cm in ultimii 100 de ani.

Din 1900 si pana in prezent, nivelul mediu al marii a crescut cu aproximativ 21 cm. Fata de ultimul secol, in ultimele doua decenii, rata de crestere a nivelului marii s-a dublat, acest lucru datorandu-se incalzirii apelor oceanelor, topirii ghetarilor, cantitatea de apa stocata pe continent.

  • Cresterea frecventei si severitatii evenimentelor extreme.

Inundatiile, secetele, furtunile, incendiile de vegetatie se numara printre cele mai mari provocari ale societatii contemporane, aflata in continua adaptare la schimbari. Acestea se pot transforma in adevarate hazarde naturale cu pierderi de vieti omenesti si costuri financiare insemnate.


O noua epoca geologica - provocata de noi?


In baza acestor schimbari cercetatorii au propus o noua unitate (epoca) geologica, Antropocenul (gr. Anthropo=om, cene=nou) care descrie cea mai recenta perioada din istoria Terrei cand activitatea umana incepe sa aiba un impact semnificativ asupra climei, mediului si ecosistemelor. Desi Antropocenul inca nu a fost acceptat de entitatile superioare (IUGSICS), dezbaterile fiind legate de definirea intervalului de timp si a semnaturii antropice, impactul activitatii umane asupra Planetei este de necontestat iar actiunile de limitare si adaptare la schimbarile climatice nu ar trebui sa intarzie. Aceste actiuni cuprind atat reducerea gazelor cu efect de sera cat si limitarea riscului la dezastre naturale, gestionarea durabila a resurselor naturale si securitatea umana bazate pe investitii si tehnologii de ultima generatie. La fundamentul acestor actiuni nu sta doar vointa politica unanima, ci ambitia colectiva, comunitara, care ne implica pe fiecare dintre noi. Cu alte cuvinte, nu ar trebui sa uitam, ca orice mica actiune poate schimba viitorul in bine!

Articol prezentat de Dr. Aritina Haliuc, cercetator infoclima.ro,platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.

4 afișare0 comentariu