S-a vorbit mult si in iarna care tocmai a trecut despre vortexul polar din atmosfera inalta si “Bestia din est” ce au adus episoade cu temperaturi scazute si cantitati mari de zapada in multe regiuni ale Europei, dar si ale Americii de Nord si Asiei.
Vortexul polar este un vartej ciclonic in care, de obicei, aerul circula cu viteze foarte mari, la inaltimi pana aproape de 50 km. Acest virtej, de obicei puternic si bine centrat deasupra Polului Nord, pastreaza masele de aer rece in zona arctica, unde, la suprafata, presiunea atmosferica este de obicei scazuta, si previne transportul lor spre latitudini mai joase.
In anumite conditii, perturbatii ale vortexului polar pot influenta circulatiile atmosferice din apropierea suprafetei Pamantului, cand zone cu presiune atmosferica ridicata apar in regiunile arctice, favorizand un transport de aer arctic foarte rece, ce determina temperaturi scazute si ninsori abundente, la latitudini mai joase, in America de Nord, Europa si Asia.
Astfel de episoade cu vortexul polar deformat sau chiar scindat si cu aparitia in Europa a “Bestiei din est” (transportul de aer arctic venind pe ramura estica a circulatiei determinata de centrul de presiune ridicata) au mai fost inregistrate si in iernile recente 2009-2010, 2010–2011, 2012–2013, 2017-2018. Frecventa crescuta a acestor episoade in ultimii ani a atras atentia cercetatorilor ce, pe de alta parte, au urmarit cu ingrijorare tendinta de diminuare a suprafetei acoperita cu gheata marina in Arctica, cauzata, in principal, de incalzirea globala.
Sunt cele doua tipuri de manifestari climatice din iarna Emisferei Nordice legate cauzal? – si-au pus intrebarea savantii. Raspunsul nu e simplu si se lucreaza intens in comunitatea climatologilor pe acest subiect.
Am gasit o mica piesa din puzzle
O piesa a puzzle-ului ce ar putea aduce clarificari in legatura cu intrebarea de mai sus vine de la un grup de cercetatori din Finlanda, Statele Unite ale Americii, Norvegia si Franta. Acest grup, coordonat de Hannah Bailey de la Universitatea Oulu (Finlanda) a publicat in 1 Aprilie 2021 un studiu care analizeaza episoadele cu conditii severe de iarna din Europa, in perioada februarie – martie 2018.
Studiul, publicat in prestigioasa revista internationala Nature Geoscience, demonstreaza ca manifestarile extreme ale “Bestiei din est”, in perioada studiata, au fost alimentate de umiditatea atmosferica crescuta, aparuta ca urmare a reducerii suprafetei stratului de gheata marina din Marea Barents. Studiul arata ca suprafata fara gheata a Marii Barents (60% din aria sa) ar fi raspunzatoare pentru 88% din cantitatea de zapada ce a cazut in perioada februarie-martie 2018 in Nordul Europei si Marea Britanie.
Marea Barents este o zona speciala a Arcticii prin tendinta de diminuare rapida si consistenta a ghetii marine a carei extindere acolo s-a redus deja cu 54% din 1979 pana in prezent. In conditiile unor scenarii climatice drastice, Marea Barents ar putea sa piarda complet invelisul de gheata in sezonul rece, pana in 2080, devenind o sursa important de umiditate, in timpul iernii, pentru Europa continentala.
Ce inseamna aceste evolutii pentru Europa si Romania?
Daca experimentele numerice cu modele climatice ne infatiseaza iernile viitoare ca avand temperaturi din ce in ce mai ridicate in Europa (deci si in Romania), detaliile privind cum se vor modifica in viitor episoadele cu conditii de iarna severa sunt inca neclare. Cert este ca ele vor continua sa existe, cu schimbari in statistica frecventei si intensitatii lor.
In sezonul rece, cresterea suprafetei zonelor arctice fara gheata marina, ce permite cuplajul ocean-atmosfera, ar putea sa insemne, in anumite conditii, favorizarea cantitatilor sporite de zapada in Europa, acolo unde “Bestia din est” aduce transport de aer rece, dar imbogatit cu umezeala. In acest context, vor fi impacturi si in Romania si iarna ce tocmai a trecut ne poate sugera unele aspecte legate de caracteristicile iernilor viitoare in partea noastra de lume.
Procesele arctice influenteaza si vor influenta si iernile noastre, dar influentele arctice legate de episoadele cu cantitatea mare de zapada se vor face probabil simtite mai ales in zonele montane, acolo unde temperaturile scad cu altitudinea si in regiunile nordice. In zonele de campie, mai ales in cele din sud si vest, influenta ar putea fi mai mica, daca vorbim de un strat de zapada persistent.
In general, cantitatea de precipitatii, iarna, in zona tarii noastre, va avea tendinta crescatoare, dar precipitatiile vor fi mai ales sub forma lichida si mixta, ploi si lapovita. Sunt necesare insa studii detaliate care sa proiecteze fenomenele de scara mare la nivel local, iar Romania este definita climatic printr-un sistem complex de factori locali (relief divers, vecinatatea Marii Negre, diversitate de soluri si acoperire a lor etc).
Studii ca cel prezentat aici ne ajuta sa completam tabloul general al schimbarii climatice cu detalii legate de modificarile carcteristicilor fenomenelor extreme, cand semnalul incalzirii globale este nuantat de factorii locali. Impacturile acestor fenomenelor extreme asupra activitatilor socioeconomice pot fi semnificative, chiar daca pe durate limitate in timp.
Articol prezentat de Dr. Roxana Bojariu, cercetator infoclima.ro, platforma ce contribuie la imbunatatirea calitatii discursului public in legatura cu schimbarile climatice, incurajand cercetatorii si oamenii de stiinta sa comunice publicului larg rezultatele cercetarilor din domeniu si relevanta acestora pentru societatea noastra.
